Farfuria „pe jumătate goală” a europenilor, asociată cu o viață mai lungă și mai sănătoasă / De ce îi surprinde pe americani alimentația mediteraneană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pentru mulți americani care ajung pentru prima dată în Spania, Italia sau Grecia, mesele tradiționale pot părea surprinzător de mici. O bucată modestă de pește, multe legume, puțină pâine și mult spațiu liber pe farfurie creează impresia că porția este insuficientă.

Totuși, specialiștii spun că tocmai acest mod de a construi mesele este asociat cu o viață mai lungă și cu o stare de sănătate mai bună, potrivit Gamin Traveler.

Ce conține, de fapt, o farfurie mediteraneană

În alimentația tradițională mediteraneană, legumele ocupă cea mai mare parte a farfuriei. Acestea sunt completate de cereale integrale sau pâine de calitate, leguminoase, ulei de măsline și porții moderate de pește, carne sau brânzeturi.

Fructele sunt, de regulă, consumate la desert.

În schimb, modelul alimentar american pune accent pe o bucată mare de carne și pe garnituri consistente de amidonoase, în timp ce legumele ocupă un loc secundar.

De aceea, farfuria mediteraneană poate părea mai goală, deși volumul alimentelor și senzația de sațietate sunt suficiente.

Cum arată un prânz tradițional în sudul Europei

Un prânz obișnuit în Creta sau în sudul Spaniei include adesea:

• legume gătite lent în ulei de măsline;
• salate bogate în roșii, ceapă și verdețuri;
• pâine pentru a însoți preparatele;
• fasole, năut sau linte;
• o porție modestă de pește sau puțină brânză;
• fructe proaspete la finalul mesei.

În ansamblu, mesele sunt consistente, însă accentul cade pe alimente vegetale și pe ingrediente puțin procesate, nu pe cantități mari de carne și amidonoase.

De ce această alimentație este asociată cu longevitatea

Primele cercetări privind dieta mediteraneană au început în anii 1950 și 1960, odată cu celebrul studiu „Seven Countries Study”.

Cercetătorii au observat că locuitorii din Creta și sudul Italiei, care consumau preponderent legume, ulei de măsline, cereale integrale și cantități reduse de carne, prezentau rate scăzute ale bolilor cardiovasculare și o speranță de viață ridicată.

Rezultatele au fost confirmate ulterior de numeroase alte studii, care au asociat dieta mediteraneană cu un risc mai redus de boli cronice și cu o longevitate crescută.

Secretul nu stă într-un singur aliment

Specialiștii subliniază că beneficiile nu provin dintr-un ingredient anume, ci din întregul model alimentar.

Nu există un aliment-minune responsabil pentru efectele pozitive, fie că vorbim despre uleiul de măsline, pește sau roșii. Ceea ce contează este raportul dintre alimente:

• multe legume;
• leguminoase consumate frecvent;
• cereale integrale;
• cantități moderate de produse animale;
• ingrediente cât mai puțin procesate.

Fasolea și lintea, vedetele longevității

Cercetătorii care au studiat cele mai longevive populații ale lumii au observat că leguminoasele apar constant în alimentația acestora.

Fasolea, lintea și năutul sunt bogate în proteine vegetale și fibre, sunt sățioase și accesibile, iar în multe regiuni mediteraneene reprezintă baza meselor zilnice.

În timp ce în alimentația occidentală ele sunt adesea considerate simple garnituri, în dietele asociate cu longevitatea ocupă un loc central.

De ce o farfurie care pare mai goală oferă mai multă sațietate

Legumele, cerealele integrale, leguminoasele și uleiul de măsline furnizează fibre și apă, două elemente importante pentru menținerea senzației de sațietate pe termen lung.

Astfel, mesele pot fi satisfăcătoare fără a avea un aport caloric foarte ridicat.

Specialiștii arată că temerile legate de lipsa proteinelor sunt, în multe cazuri, nejustificate, deoarece acestea pot proveni atât din pește și lactate, cât și din leguminoase și cereale integrale.

Cum poate fi adaptat modelul mediteranean

Experții spun că nu este nevoie de ingrediente exotice sau de mutarea într-o țară mediteraneană pentru a adopta acest stil alimentar.

Schimbarea principală ține de proporțiile din farfurie:

• legumele ar trebui să ocupe cea mai mare parte a mesei;
• fasolea, lintea și alte leguminoase pot deveni surse importante de proteine;
• carnea și peștele pot fi consumate în cantități moderate, ca parte a mesei, nu ca element principal.

În esență, farfuria care pare „pe jumătate goală” pentru unii este, pentru alții, exact modelul alimentar asociat cu o viață mai lungă și mai sănătoasă.