VIDEO | De unde vine mâncarea? Ovidiu Dinișor: „Dacă un copil nu vede cum crește o plantă, normalitatea lui va fi doar supermarketul”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mulți copii de astăzi știu cum arată un supermarket, dar nu au văzut niciodată cum crește o roșie sau de unde vine laptele pe care îl consumă zilnic. Pentru Ovidiu Dinișor, promotor al agriculturii urbane și al educației pentru un stil de viață sustenabil, această deconectare de sursa hranei reprezintă una dintre marile provocări ale lumii moderne.

Invitat la G4Food, acesta a vorbit despre importanța grădinăritului urban, despre rolul părinților în educația alimentară și despre modul în care contactul direct cu natura poate schimba relația copiilor cu mâncarea.

Cum am ajuns atât de departe de sursa hranei

Ovidiu Dinișor spune că societatea modernă a creat o distanță tot mai mare între oameni și alimentele pe care le consumă, iar acest lucru se vede inclusiv în percepția copiilor asupra hranei.

„Mi-aduc aminte de un documentar pe care l-am văzut acum foarte mulți ani, în care un chef foarte cunoscut mergea în școli și îi întreba pe copii de unde vine laptele. Mulți dintre ei îl asociau direct cu cutia de carton, pentru că nu văzuseră niciodată o vacă și nu înțeleseseră întregul proces prin care laptele ajunge în magazine.

Asta arată cât de deconectați am ajuns să fim de hrană. Nu mai vedem animalele, nu mai vedem plantele și nici oamenii care muncesc pentru ca alimentele să ajungă pe mesele noastre. Vedem doar produsul final, frumos ambalat, iar pentru mulți copii aceasta devine singura realitate pe care o cunosc”, explică el.

În opinia sa, România încă păstrează o legătură mai puternică cu mediul rural și cu tradiția grădinilor de familie, însă această relație începe să se piardă de la o generație la alta.

„Cred că la noi situația este încă mai bună decât în alte țări, pentru că mulți dintre noi am crescut cu bunici care aveau o grădină, câteva animale sau pomi fructiferi. Dar, dacă nu transmitem mai departe aceste experiențe, riscăm să pierdem complet înțelegerea modului în care este produsă hrana.”

De ce copiii au nevoie de contact direct cu natura

Pentru Ovidiu Dinișor, educația alimentară nu poate exista fără experiențe concrete și repetate.

„Există nevoie de o expunere constantă. Dacă noi am vedea acum prima dată o roșie și apoi peste 20 de ani am mai vedea cum crește din plantă, nu știu cât de mare ar fi impactul. E o informație, o sămânță pusă acolo, dar dacă nu devine o normalitate, atunci normalitatea va fi alta: cumpăratul din pungi și ambalaje.

Copiii au nevoie să vadă procesul, să participe, să înțeleagă că o plantă are nevoie de timp, de apă, de soare și de grijă. Doar așa pot dezvolta o relație sănătoasă cu hrana și cu natura.”

El consideră că grădinile urbane și activitățile de acest tip pot deveni instrumente importante de educație pentru noile generații.

„Toate inițiativele de grădinărit urban sunt o punte foarte bună între generații. Copiii nu pot gestiona singuri o grădină, dar îi poți implica, îi poți întreba ce vor să planteze, poate vor roșii, poate căpșuni. Implicându-i și văzându-te pe tine făcând asta, creezi un impact real.”

Grădinăritul urban poate uni generațiile

Dincolo de beneficiile alimentare sau ecologice, grădinăritul poate deveni o activitate care apropie oamenii și îi ajută să petreacă timp împreună.

„Mi se pare că astfel de proiecte creează un liant între generații. Copiii învață de la părinți și bunici, iar adulții redescoperă lucruri pe care poate le-au uitat. Nu este vorba doar despre a produce hrană, ci despre a petrece timp împreună și despre a transmite mai departe anumite valori și obiceiuri.”

În opinia sa, agricultura urbană poate contribui inclusiv la dezvoltarea unor comunități mai puternice și mai conectate.

„Dacă am grădinări mai mult în zonele urbane, am crea mai multe spații verzi care să fie ale noastre și în care oamenii să se implice. Copiii ar înțelege mai bine de unde vine hrana, iar comunitățile ar deveni mai unite.”

Exemplul părinților contează mai mult decât orice lecție

Ovidiu Dinișor este convins că educația prin puterea exemplului are un impact mult mai mare decât orice discurs teoretic.

„Pe mine mă deranjează uneori când adulții spun că este treaba copiilor să facă anumite lucruri, doar pentru că ei le-au făcut cândva. Dacă tu ai făcut ceva, dar copilul nu te-a văzut niciodată făcând acel lucru, nu ai transmis mai departe nimic.

Dacă copilul tău nu te vede niciodată că faci sport, că mănânci atent sau că pui mâna în pământ, nu va înțelege că și acestea fac parte din viață. Nu este suficient să le spui. Trebuie să te vadă făcând.

Nu înseamnă că trebuie să trăim ca acum 100 de ani sau să renunțăm la confortul modern. Avem apă curentă, avem tehnologie, trăim mult mai bine decât multe alte regiuni ale lumii. Dar cred că ar trebui să păstrăm legătura cu lucrurile simple, pentru că ele ne ajută să înțelegem mai bine natura și, implicit, hrana pe care o consumăm.”

Pentru Ovidiu Dinișor, o simplă roșie crescută într-un ghiveci poate deveni mai mult decât un aliment: poate fi începutul unei relații mai sănătoase între copii, natură și lumea din jurul lor.