În cabinetul de diabet și nutriție ajung frecvent întrebări care stârnesc zâmbete, dar care ascund o curiozitate legitimă despre modul în care funcționează organismul uman.
Dincolo de umor, multe dintre aceste întrebări oferă ocazia de a explica mecanisme importante legate de glicemie, diabet, metabolism și stilul de viață, a declarat, pentru G4Food, dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, medic primar medicină de laborator, asistent universitar la Disciplina Anatomie, la Universitatea Ovidius, din Constanța.
„Una dintre cele mai simpatice întrebări este dacă o felie de tort consumată la ora 00.01 este considerată, automat, mic dejun, doar pentru că s-a schimbat data în calendar. Răspunsul este simplu: organismul nu funcționează după ceasul calendaristic. Metabolismul urmează ritmul biologic intern, iar în timpul nopții corpul este pregătit. în principal, pentru odihnă și procese de regenerare, nu pentru gestionarea unor cantități mari de zahăr”, explică medicul.
La fel de des apare și întrebarea dacă există persoane care își cresc glicemia doar uitându-se la desert. Evident, simpla privire nu determină creșterea directă a glicemiei. “Totuși, anticiparea alimentelor poate activa mecanisme hormonale și digestive care pregătesc organismul pentru masă. Cu alte cuvinte, creierul participă activ la procesul metabolic chiar înainte de prima înghițitură”, afirmă dr. Ispas.
Cafeaua fără zahăr este un alt subiect care generează numeroase discuții. “Deși nu conține carbohidrați, cofeina poate provoca la unele persoane creșteri temporare ale glicemiei prin stimularea hormonilor de stres, precum adrenalina și cortizolul. Acesta este unul dintre motivele pentru care reacțiile organismului diferă de la o persoană la alta”, mai spune medicul.
Mulți pacienți întreabă dacă alergatul după autobuz poate fi considerat activitate fizică. Din punct de vedere metabolic, răspunsul este da. „Chiar și câteva minute de efort intens cresc consumul de glucoză la nivel muscular și contribuie la sănătatea cardiovasculară. Cu toate acestea, beneficiile pe termen lung apar în urma unei activități fizice regulate, nu doar a curselor ocazionale după mijloacele de transport”, declară diabetoloaga.
Printre cele mai răspândite mituri se numără și ideea că glicemia poate fi „păcălită” prin consumul unei cantități mari de apă înainte de analize. “Hidratarea este esențială pentru sănătate și poate contribui într-o anumită măsură la reducerea valorilor glicemice, însă nu înlocuiește tratamentul diabetului și nu modifică semnificativ rezultatele analizelor de laborator. Acestea reflectă fidel starea metabolică a organismului”, mai spune specialista.
Persoanele care utilizează sisteme de monitorizare continuă a glicemiei observă, adesea, că aceeași pizza, de exemplu, poate produce răspunsuri glicemice diferite, în zile diferite. “Explicația este perfect logică din punct de vedere științific. Somnul, nivelul de stres, activitatea fizică, momentul mesei, starea hormonală și microbiota intestinală influențează modul în care organismul procesează carbohidrații”, explică dr. Sorina Ispas.
Stresul reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care afectează glicemia, mai spune medicul. Organismul nu face diferența între o ședință tensionată la serviciu și o ceartă în familie. În ambele situații sunt eliberați hormoni de stres care pot crește nivelul glucozei din sânge.
“Unii pacienți glumesc spunând că, după 12 ore de somn, ficatul ar putea crede că organismul hibernează. În realitate, ficatul lucrează permanent, inclusiv în timpul somnului, pentru a menține nivelul optim al glucozei necesare funcționării creierului și celorlalte organe”, declară specialista.
Un alt mit frecvent este că diabetul apare exclusiv la persoanele care consumă multe dulciuri. “În realitate, diabetul este o boală complexă, influențată de factori genetici, exces ponderal, sedentarism, stres cronic, calitatea somnului și numeroase alte mecanisme metabolice. Consumul excesiv de dulciuri poate contribui la apariția bolii prin creșterea aportului caloric, însă nu reprezintă singura cauză”, afirmă medicul.
Există și persoane care prezintă tendința de a dezvolta hipoglicemii chiar și în absența unor tratamente agresive. Perioadele lungi de post alimentar, activitatea fizică intensă, sensibilitatea crescută la insulină sau anumite particularități metabolice pot explica aceste situații.
“Somnul este unul dintre cei mai subestimați factori ai controlului glicemic. O singură noapte cu somn insuficient poate crește rezistența la insulină și poate favoriza apariția unor valori glicemice mai mari în ziua următoare. Din perspectivă metabolică, lipsa somnului poate avea efecte comparabile cu cele ale unei alimentații dezechilibrate”, spune dr. Sorina Ispas.
Poate părea ciudat, dar aceeași cantitate de carbohidrați poate genera răspunsuri glicemice complet diferite la două persoane. Genetica, masa musculară, nivelul de activitate fizică, microbiota intestinală, stresul și calitatea somnului influențează răspunsul metabolic individual. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicina modernă se îndreaptă tot mai mult către abordări personalizate.
Dacă ar exista un singur obicei cu impact major asupra controlului diabetului, acesta nu ar fi un aliment-minune și nici un supliment miraculos. “Cea mai eficientă strategie rămâne consecvența: alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, somn suficient și monitorizare constantă. Rezultatele durabile apar prin repetarea unor obiceiuri sănătoase, nu prin soluții spectaculoase”, declară dr. Sorina Ispas.
Iar pentru că medicina are nevoie și de puțin umor, merită clarificate câteva întrebări aparent absurde, dar relative justificate. “Dacă vă enervați ardeți calorii? Nu! Din păcate, nu puteți compensa, de exemplu, o gogoașă. Organismul nu utilizează furia ca metodă oficială de tratament metabolic.
Pancreasul nu primește actualizări software, deși mulți diabetologi și-ar dori acest lucru. În schimb, stilul de viață poate funcționa ca un adevărat upgrade biologic, îmbunătățind sensibilitatea la insulină și controlul glicemic”, explică medicul.
Unii pacienți cu diabet întreabă dacă salata consumată alături de cartofii prăjiți nu anulează efectele acestora. Dr. Sorina Ispas explică faptul că “fibrele din legume pot încetini absorbția glucidelor, însă nutriția nu funcționează după principiul compensării matematice”.
La fel cum mulți pacienți sunt surprinși să constate că anumite alimente considerate sănătoase sau inofensive le cresc glicemia mai mult decât se așteptau. “Pentru unii este vorba despre orez, pentru alții despre pâinea integrală, cerealele „fitness”, granola îndulcită, smoothie-urile bogate în fructe sau chiar anumite fructe consumate în exces”, spune dr. Ispas.
Da, există chiar și persoane care și-au măsurat glicemia după o despărțire sentimentală sau o ceartă aprigă cu soacra. Rezultatele confirmă ceea ce cercetările științifice cunosc deja: stresul emoțional poate influența semnificativ valorile glicemice.
“Dacă insulina ar avea un slogan de marketing, probabil ar suna astfel: „Deschidem ușa glucozei încă din 1921”, adică de la descoperirea insulinei. Iar dacă ar trebui să identificăm principalul adversar al controlului glicemic, competiția s-ar da între pizza, stres și lipsa somnului. În realitate, stresul și privarea de somn sunt adesea mai periculoase decât o masă ocazională mai bogată, deoarece acționează zilnic și trec frecvent neobservate.
Mesajul esențial este că diabetul nu înseamnă doar zahăr. Este o afecțiune care reflectă interacțiunea complexă dintre alimentație, activitate fizică, somn, stres, genetică și sănătatea metabolică generală. Cu cât înțelegem mai bine aceste mecanisme, cu atât putem lua decizii mai bune pentru sănătatea noastră. Iar atunci când învățăm aceste lucruri zâmbind, informația devine și mai ușor de reținut”, a declarat dr. Sorina Ispas.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți