„Paradoxul înghețatei”. Cum a ajuns un desert bogat în zahăr să fie asociat cu un risc mai mic de diabet / Specialiști: moderația contează mai mult decât eliminarea absolută a unui aliment

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Înghețata este considerată, de obicei, unul dintre alimentele care ar trebui consumate rar. Conține cantități importante de zahăr, grăsimi și calorii, iar excesul poate favoriza creșterea în greutate și apariția bolilor metabolice. Cu toate acestea, unele cercetări au observat un rezultat neașteptat: persoanele care consumau regulat cantități moderate de înghețată prezentau un risc mai mic de diabet de tip 2 sau boli cardiovasculare, arată NYPost.

Fenomenul a primit numele de „paradoxul înghețatei”. În mai multe studii observaționale de amploare, un consum de aproximativ jumătate de ceașcă de înghețată pe zi a fost asociat cu o probabilitate mai redusă de apariție a unor afecțiuni metabolice.

Rezultatele par surprinzătoare, deoarece alimentele bogate în zaharuri adăugate și grăsimi nesănătoase sunt, în general, asociate cu un risc mai mare de diabet și boli cardiovasculare.

Posibile explicații

Una dintre explicațiile luate în calcul este legată de componentele laptelui. Proteinele din zer ar putea avea efecte favorabile asupra modului în care organismul reglează glucoza din sânge. Produsele lactate furnizează, de asemenea, calciu și alți nutrienți importanți.

Aceste ipoteze nu înseamnă însă că zahărul și grăsimile din înghețată protejează organismul. Cercetătorii avertizează că datele disponibile nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect.

Studiile observaționale pot arăta numai că două elemente apar împreună, nu că unul îl provoacă pe celălalt. Persoanele care mănâncă ocazional înghețată ar putea avea, în rest, o alimentație echilibrată și un stil de viață activ. Tocmai acești factori le-ar putea reduce riscul de îmbolnăvire.

O altă posibilă explicație este „cauzalitatea inversă”. Dariush Mozaffarian, directorul Food Is Medicine Institute din cadrul Universității Tufts, arată că persoanele care au deja probleme cu glicemia sau sunt îngrijorate de riscul de diabet tind să evite înghețata. Astfel, în statistici, desertul poate părea mai „protector” decât este în realitate.

Recomandările specialiștilor

În același timp, există numeroase cercetări care leagă aportul ridicat de zahăr, grăsimi și calorii de efecte negative asupra sănătății. Rezultatele contradictorii arată cât de dificil este să fie evaluat separat efectul unui singur aliment asupra organismului.

Specialiștii recomandă ca baza alimentației să fie formată din fructe, legume, cereale integrale și surse de proteine slabe. Înghețata poate fi inclusă ocazional într-un asemenea regim, dar nu trebuie privită ca aliment care previne diabetul sau bolile de inimă.

Permiterea unei porții mici de desert ar putea ajuta unele persoane să-și controleze poftele și să respecte mai ușor un regim echilibrat. Importantă rămâne cantitatea consumată, mai ales în cazul sortimentelor care conțin mult zahăr și au o densitate calorică ridicată.

Prin urmare, „paradoxul înghețatei” nu transformă desertul într-un produs sănătos. El sugerează mai degrabă că efectele alimentației trebuie analizate în contextul întregului stil de viață, iar moderația contează mai mult decât eliminarea absolută a unui aliment.