INTERVIU | Obsesia pentru slăbit și diete | Psihologul clinician Cristina Bragarencu: Starea de vigilență alimentară poate fi învinsă. Gândirea de tip „totul sau nimic” este distructivă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Când slăbitul este un gând aflat permanent în mintea ta, cu siguranță lucrurile nu sunt tocmai în regulă. “Totul pornește de la înțelegerea relației cu mâncarea, corpul și controlul, nu este vorba doar spre diete. Practic, specialistul te va ajuta să afli ce menține obsesia și cum poate fi schimbată”, a declarat psihologul clinician Cristina Bragarencu, într-un interviu acordat G4Food.

G4Food: Cum începe preocuparea excesivă pentru slăbit și ce evenimente din viață o pot declanșa?

Cristina Bragarencu: Preocuparea excesivă pentru slăbit apare, de multe ori, într-un moment în care persoana simte nevoia să recapete controlul asupra propriei vieți. Poate fi declanșată de o schimbare corporală, o despărțire, o perioadă de stres, comentarii despre aspectul fizic sau comparația constantă cu ceilalți.

Ce este starea de vigilență alimentară și cum apare

G4Food: De ce gândurile legate de greutate, dar și cele legate de mâncare, devin frecvente?

Cristina Bragarencu: Pentru că, în timp, creierul învață să acorde o importanță foarte mare acestor subiecte. Cu cât ne monitorizăm mai mult corpul, caloriile și mesele, cu atât mintea devine mai preocupată de ele și ajungem să trăim într-o permanentă stare de vigilență alimentară.

G4Food: Este deformată percepția de „slab”? De ce poate apărea acest fenomen?

Cristina Bragarencu: Da, percepția asupra propriului corp se poate modifica foarte mult. Persoana nu se mai privește obiectiv, ci prin filtrul propriilor frici, al comparației sociale și al standardelor nerealiste pe care și le-a construit sau pe care le-a preluat din exterior.

Îngrășarea este percepută ca o pierdere a controlului

G4Food: De ce apare teama permanentă de îngrășare?

Cristina Bragarencu: Pentru că îngrășarea nu mai este percepută doar ca o modificare a corpului, ci ajunge să fie asociată cu pierderea controlului, cu lipsa valorii personale sau cu teama de a nu mai fi acceptat. În realitate, frica nu mai este doar despre kilograme, ci despre ceea ce persoana crede că acele kilograme spun despre ea.

G4Food: Ce poate determina urmarea unei diete foarte restrictive?

Cristina Bragarencu: De multe ori, dorința de rezultate rapide și senzația că „trebuie să fac ceva radical” împing persoana către diete restrictive. La nivel psihologic apare și gândirea de tip „totul sau nimic”: ori respect dieta perfect, ori consider că am eșuat complet.

Ce emoții te împing să ții diete

G4Food : Ce emoții apar, în general, înainte de a începe o dietă?

Cristina Bragarencu: Pot apărea nemulțumirea, rușinea, frustrarea, anxietatea, dar și speranța că schimbarea corpului va rezolva o serie de probleme emoționale. Uneori, persoana începe dieta cu convingerea că, odată ce va slăbi, va deveni mai sigură pe ea, mai fericită sau mai apreciată.

G4Food: Ce sentimente apar când persoana mănâncă ceva considerat „interzis”?

Cristina Bragarencu: Cel mai frecvent apar vinovăția, rușinea și senzația de pierdere a controlului. Persoana nu mai vede alimentul ca pe un aliment, ci ca pe o „greșeală”, iar de aici poate apărea nevoia de compensare prin restricție, sport excesiv sau o nouă dietă.

Controlul alimentației te reglează emoțional?

G4Food: Restricția alimentară poate fi folosită pentru a face față stresului, anxietății sau altor emoții?

Cristina Bragarencu: Da, controlul alimentației poate deveni o modalitate de reglare emoțională. Atunci când viața pare imprevizibilă sau greu de controlat, persoana poate simți că mâncarea și greutatea reprezintă singurul domeniu asupra căruia încă poate avea control.

G4Food: Greutatea corporală poate influența stima de sine?

Cristina Bragarencu: Da, mai ales atunci când persoana își construiește valoarea personală aproape exclusiv în jurul aspectului fizic. Problema apare când o cifră de pe cântar începe să decidă dacă „sunt bine”, „sunt suficient de bună” sau „merit să mă simt frumoasă și apreciată”.

 Izolare până la momentul… slăbirii?

G4Food: Persoana poate ajunge să se izoleze sau să evite anumite activități din cauza felului în care arată sau crede că arată?

Cristina Bragarencu: Da, și întâlnesc frecvent această evitare: persoana refuză fotografiile, vacanțele, mersul la plajă, evenimentele sau chiar întâlnirile cu ceilalți. Practic, viața începe să fie amânată până la momentul în care „voi slăbi”, iar acest moment devine o condiție pentru a trăi.

G4Food: Persoana nu mai înțelege ce înseamnă, cu adevărat, un meniu normal sau știe exact, dar nu îl adoptă. Ce barieră există?

Cristina Bragarencu: De multe ori, persoana știe teoretic ce înseamnă o alimentație echilibrată, însă bariera este una emoțională, nu informațională. Frica de îngrășare, nevoia de control și neîncrederea în propriul corp sunt mai puternice decât informațiile corecte despre alimentație.

G4Food: Cum se poate ieși din cercul dietelor extreme și cum se face revenirea la o alimentație normală?

Cristina Bragarencu: În primul rând, este necesar să înțelegem ce menține acest cerc și ce rol psihologic are controlul alimentației în viața persoanei. Revenirea la normalitate se face treptat, prin reconstruirea relației cu mâncarea și cu propriul corp și, foarte important, prin renunțarea la ideea că trebuie să fim „perfecți” alimentar pentru a fi bine cu noi.