Aspartamul, eritritolul și alți înlocuitori de zahăr, asociați cu îmbătrânirea accelerată a creierului / Un nou studiu pe aproape 13.000 de persoane ridică semne de întrebare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Îndulcitorii și alți înlocuitori ai zahărului sunt folosiți de milioane de oameni care încearcă să reducă aportul de zahăr sau să își controleze glicemia. Un nou studiu publicat în revista Neurology sugerează însă că un consum ridicat al acestor produse ar putea fi asociat cu un declin mai rapid al memoriei și al funcțiilor cognitive. Cercetarea nu demonstrează că îndulcitorii provoacă declinul cognitiv, ci doar că există o asociere între consumul ridicat și o deteriorare mai rapidă a memoriei și a funcțiilor cognitive, notează Science Daily.

Studiul a inclus 12.772 de adulți din Brazilia, cu o vârstă medie de 52 de ani, monitorizați aproximativ opt ani.

La începutul cercetării, participanții au completat chestionare detaliate despre alimentație, iar cercetătorii i-au împărțit în trei categorii, în funcție de cantitatea totală de îndulcitori consumată zilnic.

Persoanele din grupul cu cel mai mare consum ingerau, în medie, 191 mg pe zi, în timp ce participanții din grupul cu cel mai redus consum ajungeau la aproximativ 20 mg pe zi. În cazul aspartamului, cantitatea consumată de cei din primul grup era comparabilă cu cea dintr-o doză de băutură carbogazoasă dietetică.

Ce îndulcitori au fost analizați

Cercetătorii au evaluat șapte îndulcitori utilizați frecvent în produse fără zahăr:

• aspartam;
• zaharină;
• acesulfam K;
• eritritol;
• xilitol;
• sorbitol;
• tagatoză.

Aceștia se regăsesc în băuturi răcoritoare dietetice, ape aromatizate, iaurturi, deserturi cu puține calorii și numeroase produse ultraprocesate.

Consumul ridicat, asociat cu un declin cognitiv mai rapid

Pe parcursul studiului, participanții au fost evaluați prin teste care au măsurat memoria, viteza de procesare a informațiilor, memoria de lucru și fluența verbală.

După ajustarea rezultatelor pentru factori precum vârsta, sexul, hipertensiunea arterială sau bolile cardiovasculare, cercetătorii au observat că persoanele care consumau cele mai mari cantități de îndulcitori au prezentat un declin al funcțiilor cognitive cu 62% mai rapid decât cele care consumau cele mai mici cantități.

Cu alte cuvinte, persoanele cu cel mai mare consum de îndulcitori au avut performanțe cognitive comparabile cu cele ale unor persoane cu aproximativ un an și jumătate mai în vârstă.

Persoanele sub 60 de ani și cele cu diabet au fost cele mai afectate

Asocierea a fost mai pronunțată în cazul participanților cu vârsta sub 60 de ani și al persoanelor diagnosticate cu diabet.

În schimb, la adulții peste 60 de ani, cercetătorii nu au observat aceeași legătură între consumul de îndulcitori și declinul cognitiv.

Șase dintre cei șapte îndulcitori au fost asociați cu modificări ale memoriei

Analiza individuală a arătat că șase dintre îndulcitorii studiați au fost asociați cu o deteriorare mai rapidă a memoriei și a funcțiilor cognitive:

• aspartam;
• zaharină;
• acesulfam K;
• eritritol;
• sorbitol;
• xilitol.

Tagatoza a fost singurul îndulcitor care nu a fost asociat cu acest efect.

Cercetătorii: este nevoie de mai multe studii

Autorul principal al cercetării, Claudia Kimie Suemoto, de la Universitatea din São Paulo, subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

„Îndulcitorii cu puține sau fără calorii sunt adesea considerați o alternativă sănătoasă la zahăr. Totuși, rezultatele noastre sugerează că unii dintre acești îndulcitori ar putea avea efecte negative asupra sănătății creierului în timp”, a declarat cercetătoarea.

Ea precizează însă că studiul identifică doar o asociere, nu dovedește că îndulcitorii sunt cauza declinului cognitiv.

Este posibil ca și alți factori, precum alimentația generală, stilul de viață sau anumite afecțiuni, să fi influențat rezultatele. Tocmai de aceea, autorii spun că sunt necesare cercetări suplimentare înainte de a putea stabili o relație de cauză și efect.

Care sunt limitele studiului

Autorii atrag atenția că participanții și-au raportat singuri alimentația, ceea ce poate introduce erori.

De asemenea, cercetarea nu a inclus toți îndulcitorii existenți pe piață și, fiind un studiu observațional, nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect.

Specialiștii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma rezultatele și pentru a înțelege dacă alte alternative la zahăr au efecte similare asupra sănătății creierului. Până atunci, concluziile trebuie interpretate cu prudență: studiul arată o asociere între consumul ridicat de îndulcitori și declinul cognitiv, dar nu demonstrează că aceste produse sunt cauza directă a modificărilor observate.