VIDEO De ce nu mănâncă românii pește / Marian Cuzdrioreanu: „Nu este o obișnuință alimentară, este moștenirea gustului”

Deși este considerat unul dintre cele mai sănătoase alimente, peștele continuă să fie consumat în cantități foarte mici în România. Într-un interviu acordat G4Food, Marian Cuzdrioreanu, antreprenor în industria pescărească, fondator Victorița Pescărița și președinte RO-FISH,  spune că problema nu ține doar de preț sau accesibilitate, ci mai ales de obiceiurile alimentare formate în timp și de lipsa unei tradiții puternice de consum.

România se află printre țările europene cu cel mai scăzut consum de pește, în ciuda faptului că specialiștii îl consideră unul dintre cele mai sănătoase alimente. Pentru antreprenorul Marian Cuzdrioreanu, activ de peste trei decenii în domeniul pescăresc și cunoscut publicului drept „Don Mariano”, explicația este una culturală și pornește chiar din familie.

„Nu este obișnuință alimentară”

Acesta spune că românii nu au dezvoltat, de-a lungul timpului, o obișnuință alimentară bazată pe pește, iar acest lucru se vede direct în consum.

„Unul, este moștenirea gustului. Nu este obișnuință alimentară. Ăsta este adevărul. Și al doilea, cu atât mai mult acum, când avem din ce în ce mai puțin pește ”, spune antreprenorul Marian Cuzdrioreanu, activ de peste trei decenii în domeniul pescăresc.

Întrebat dacă prețul ar putea fi un factor care îi ține pe români departe de acest tip de aliment, acesta susține că problema este mai profundă și ține de lipsa unei tradiții de consum.

„Prețul, dacă tot ați adus vorba despre el, diferă. Nu trebuie să te gândești doar la ton sau la caviar. Poate fi și un macrou, care este un pește excepțional. Și vă sugerez să luați neapărat un macrou de iarnă. Uitați-vă pe etichetă, este foarte important. Un macrou de iarnă este mai gras, pentru că este înainte de depunerea icrelor. Veți găsi și icre, iar carnea este foarte gustoasă. La grătar sau la cuptor este excelent. La fel și Merluccius, pe care îl recomand – poate să fie un pește extraordinar de ieftin și de bun”, a mai spus acesta.

România consumă mult sub media europeană

Dincolo de obiceiurile alimentare, consumul redus de pește este influențat și de oferta limitată de pe piața locală. Marian Cuzdrioreanu spune că România produce mult sub necesarul intern, iar cea mai mare parte a produselor ajunge din import. În același timp, acesta consideră că dezvoltarea acvaculturii și expunerea tot mai mare la gastronomia internațională încep să schimbe treptat gusturile consumatorilor români.

„Nu prea avem pește, ăsta e crudul adevăr. Avem 15-20% din necesarul de pește, restul este din import, ăsta este adevărul. Suntem înaintea bulgarilor. Pe vremea lui Ceaușescu aveam 10-12 kg pe cap de locuitor pe an. Imediat după aceea a scăzut, iar acum a crescut din nou la 8-10, spre 12 kg pe cap de locuitor. Creșterea este generată de curiozitatea și turismul pe care l-au făcut oamenii, care au descoperit diversitatea și gustul adevărat al peștelui și fructelor de mare.

Deci România are o acvacultură care ar trebui intensificată, aceasta fiind o soluție la lipsa de pește, atât la Marea Neagră, cât și în apele interne, având o rețea hidrografică deosebit de mare, plus lacurile de acumulare, unde se poate face acvacultură în cuști. Avem 10-12 kg pe cap de locuitor pe an, față de aproximativ 120 kg pentru celelalte tipuri de carne – carne de pasăre și carne de porc. Media europeană este de 22,5 kg. În vârful consumului de pește este Portugalia, cu 76 kg pe cap de locuitor pe an, iar la nivel mondial Japonia, cu 134 kg de pește și fructe de mare anual. De altfel, longevitatea este un argument pentru consumul de pește, fiind asociată cu populațiile care consumă frecvent pește și fructe de mare. Uitați-vă la Japonia, uitați-vă la țările mediteraneene.

Da, și lipsa stresului. Revenind la pește și fructe de mare, acestea au un grad de digerabilitate de 97%. În 2-3 ore îți este din nou foame. De asemenea, sunt pline de calciu, vitamine și savoare. Și știți ce este foarte important? Gusturile sunt total diferite. Știți cumva, doamna Georgiana, câte specii de crap sunt? N-aș ști să vă spun. În jur de 2000 de specii, în România sunt șapte. Caracatițele sunt în jur de 600 de specii. Cea mai bună este cea din Maroc, pentru că provine dintr-un ocean rece, Atlanticul. Deși este pe coasta Africii, ai tinde să crezi că este cald, dar de fapt este un ocean rece. Există o specie de creveți pe care o consumă această caracatiță și care o face foarte fragedă. De altfel, și calamarul din Maroc este foarte gustos din același motiv, așa cum este și jamonul de Pata Negra din Spania, unde porcii consumă ghindă.

Și porcușorii aceia au o carne marmorată. Cum este tonul: există 48 de specii, dintre care 18 fac parte din familia Thunnus thynnus. Cel mai căutat este bluefin, care, la bursa de la Tokyo, anul trecut, un exemplar de 220 kg s-a vândut cu 1.350.000 de dolari. Deci oamenii dau bani pe sănătate și nu-și mai pun problema că este scump”, a mai spus acesta.

În prezent, consumul anual de pește în România rămâne mult sub media europeană, în timp ce țări precum Portugalia sau Japonia au integrat acest aliment în mod constant în dietă. În același timp, specialiștii atrag atenția că peștele și fructele de mare rămân printre cele mai valoroase surse de proteine, vitamine și grăsimi benefice pentru sănătate.

Interviul complet cu Marian și Costin Cuzdrioreanu, despre consumul de pește, business-ul Victorița Pescărița și schimbările din industria HoReCa, poate fi urmărit pe platformele G4Food.