FOTO: Dreamstime/Adina Chiriliuc
Noi studii demonstrează că reducerea drastică a consumului de zahăr în copilărie este esențială pentru a preveni, la vârsta adultă, bolile cardiace, hipertensiunea, diabetul de tip 2 și tulburările metabolice. Datele sunt copleșitoare, iar multe țări încep deja să ia măsuri similare celor luate împotriva tutunului. Zahărul a colonizat alimentația modernă, iar totul a început în urmă cu doar 70 de ani, scrie ABC.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Lecția postbelică
În septembrie 1953, Marea Britanie a ridicat restricțiile la zahăr impuse în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Copiii care au trăit sub raționalizare și cei născuți imediat după au devenit, fără să vrea, subiecții unui experiment nutrițional unic.
Rezultatele publicate în revistele Nature și Science (2024-2026) sunt clare: cei care au avut un consum restricționat de zahăr în primele 1000 de zile de viață (din uter până la vârsta de 2 ani) au prezentat:
-
Cu 35% mai puține cazuri de diabet de tip 2.
-
Cu 20% mai puțină hipertensiune.
-
Cu 31% mai puține accidente vasculare cerebrale (AVC).
Inamicul public numărul 1
Zahărul ocupă astăzi locul pe care tutunul îl avea acum 40 de ani. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) propune deja taxe de 50% pe băuturile zaharoase până în 2035. În SUA, noile ghiduri dietetice 2026-2030 recomandă, pentru prima dată, zero zahăr adăugat pentru copiii sub 10 ani.
Cifrele consumului zilnic de zahăr
-
SUA: 126 grame.
-
Germania/Olanda: 100 grame.
-
Spania: 72 grame.
-
Recomandarea OMS: Maxim 25-50 grame.
Cele 60 de fețe ale zahărului invizibil
De ce este atât de greu să îl evităm? Pentru că se ascunde sub peste 60 de nume diferite pe etichete: dextroză, maltoză, sirop de porumb, concentrat de suc de fructe, nectar de agave, melasă etc. Producătorii fragmentează zahărul în mai multe tipuri pentru ca niciunul să nu apară primul pe lista de ingrediente (care este ordonată descrescător după cantitate).
Cum a ajuns zahărul în toate produsele alimentare
În anii ’50, SUA căuta vinovatul pentru epidemia de infarcturi. Doi cercetători au oferit răspunsuri opuse:
-
Ancel Keys: A dat vina pe grăsimile saturate.
-
John Yudkin: A demonstrat că zahărul este adevăratul vinovat.
Scandalul din 1965
Lobby-ul zahărului a plătit cercetători de la Harvard pentru a publica un raport care să dea vina exclusiv pe grăsimi și să ignore pericolele zahărului. Keys a câștigat bătălia, ducând la apariția produselor „low fat” (fără grăsimi). Pentru a păstra gustul după eliminarea grăsimii, industria a adăugat cantități uriașe de zahăr, declanșând epidemia globală de obezitate.
Cum reducem zahărul fără să-i simțim lipsa
Iată câteva trucuri pe care le poți folosi fără eforturi speciale.
-
Elimină băuturile zaharoase: O sticlă de 1,5L de suc poate conține 25 de cuburi de zahăr. Apa aromată cu lămâie sau mentă este alternativa ideală.
-
Alege ciocolata neagră: Treci treptat la variantele cu peste 85% cacao.
-
Atenție la produsele „light”: De multe ori, îndulcitorii mențin dependența creierului de gustul dulce și pot afecta microbiota.
-
Trucul amidonului rezistent: Dacă răcești pastele, cartofii sau orezul timp de 12 ore înainte de a le mânca (sau dacă vei congela pâinea), o parte din carbohidrați devin „amidon rezistent”, care se comportă ca o fibră și nu crește glicemia.
-
Citește etichetele: Zahărul se află și în muștar, sos de roșii, mezeluri sau pâine de feliată.
-
Recuperarea este posibilă: Creierul are nevoie de 2-3 săptămâni pentru a se obișnui cu mai puțin dulce sau deloc. După această perioadă, pofta scade drastic.
Tagatoza, zahărul viitorului?
Cercetătorii de la Universitatea Tufts au dezvoltat o metodă de a produce tagatoză la scară industrială. Este un zahăr natural prezent în lactate, care:
-
Are 92% din dulceața zahărului, dar cu 60% mai puține calorii.
-
Caramelizează și se comportă ca zahărul la copt (spre deosebire de îndulcitori).
-
Nu crește glicemia și nu favorizează apariția cariilor.
