FOTO: Dreamstime/Pamela Mcadams
Doieta ketogenică este adoptată de multe persoane pentru scădere în greutate sau controlul glicemiei. Dar aceasta nu este lipsită de riscuri, avertizează experți în nutriție și sănătate. Cetoză apare atunci când organismul începe să utilizeze corpi cetonici, produși din grăsimi, ca sursă principală de energie. Acetia înlocuiesc glucoza, ca sursă de nergie. Această transformare metabolică este scopul principal al dietei ketogenice, caracterizată prin un aport foarte scăzut de carbohidrați, arată verywellhealth.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Nutriționiștii subliniază că, deși cetoză poate părea benefică pentru pierderea rapidă în greutate și pentru anumite aspecte ale controlului glicemic, aceasta vine cu o serie de efecte secundare care pot pune probleme de sănătate dacă nu sunt gestionate corect.
Unul dintre primele efecte vizibile ale trecerii în cetoză este deshidratarea. Schimbările în echilibrul electrolitic determină rinichii să elimine mai mult sodiu și fluide, provocând senzații puternice de sete, dureri de cap și amețeală. Pentru a reduce aceste simptome, experții recomandă consum suficient de apă și alimente bogate în electroliți. De altfel, numeroase persoane raportează și probleme digestive, în special constipație. Acest efect este legat de scăderea dramatică a aportului de fibre, determinată de reducerea carbohidraților, și poate necesita ajustări ale dietei sau suplimente pentru a fi ameliorat.
„Keto gripa”, frecventă la începutul dietei
Un alt fenomen frecvent este denumit „keto gripa”. În primele săptămâni de adaptare la cetoză, mulți experimentează simptome precum oboseală, greață, amețeală, dureri de cap sau dificultăți de concentrare, simptome care se pot asemăna cu o gripă ușoară. Ele tind să dispară pe măsură ce organismul se adaptează la utilizarea cetonelor.
Pentru persoanele cu diabet sau pentru cei care iau medicamente pentru scăderea glicemiei, trecerea în cetoză poate duce la niveluri scăzute ale zahărului în sânge (hipoglicemie). Aceasta poate fi periculoasă dacă nu este monitorizată medical. Pe termen lung, restricțiile alimentare pot conduce la deficiențe nutriționale importante. Eliminarea unor grupuri de alimente bogate în vitamine și minerale poate afecta funcții cognitive, sănătatea oaselor, sistemul imunitar și metabolismul general. Suplimentarea și planificarea atentă a meniului sunt esențiale pentru prevenirea acestor carențe.
Există, de asemenea, îngrijorări legate de sănătatea cardiovasculară. Unele studii au asociat dietele foarte bogate în grăsimi saturate cu creșterea nivelului de colesterol LDL. Acesta este un factor de risc pentru boli cardiace. Impactul pe termen lung rămâne un subiect de cercetare, dar medicii recomandă monitorizarea periodică a profilului lipidic.
Atenție la rinichi
Un alt domeniu sensibil îl reprezintă rinichii. Excreția crescută de cetone poate acidifica urina și crește riscul formării de pietre la rinichi. Pentru persoanele cu boală renală cronică, cetoză poate agrava afecțiunea. Iar metabolizarea excesivă a grăsimilor poate duce uneori la acidoză metabolică. Medici și nutriționiști subliniază totuși că starea de cetoză este diferită de ketoacidoză, o afecțiune gravă care apare în special la persoanele cu diabet de tip 1 atunci când nivelurile de cetone devin excesiv de ridicate și sângele se acidifică periculos. Ketoacidoza este o urgență medicală și nu trebuie confundată cu cetoză metabolică indusă dietetic.
Pentru cei care iau în considerare dieta ketogenică sau atingerea stării de cetoză, specialiștii recomandă consult medical înainte de a începe regimul, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni preexistente precum diabet, boli renale sau tulburări metabolice. Ajustarea progresivă a dietei și monitorizarea periodică a parametrilor de sănătate pot ajuta la reducerea riscurilor asociate cu această schimbare metabolică.
