INTERVIU VIDEO | Diana Palotaș (psiholog): „Longevitatea începe în creier” / Somnul, alimentația și hidratarea, printre cele mai importante obiceiuri pentru o viață lungă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Când vorbim despre longevitate, majoritatea discuțiilor se concentrează pe alimentație, mișcare, sănătatea inimii sau prevenția bolilor cronice. Mai puțin se vorbește însă despre rolul creierului în procesul de îmbătrânire. Potrivit Dianei Palotaș, psiholog și specialist în neuroștiințe, sănătatea creierului este fundamentul pe care se construiește întreaga stare de bine a organismului.

Într-un interviu acordat G4Food înaintea Brain Event & NEUROS 2026, eveniment dedicat sănătății creierului și longevității, Diana Palotaș a explicat de ce somnul, alimentația, hidratarea și conexiunile sociale pot influența durata și calitatea vieții.

„Longevitatea începe în creier”

Întrebată despre legătura dintre sănătatea creierului și longevitate, Diana Palotaș spune că cele două sunt mult mai strâns legate decât își imaginează majoritatea oamenilor.

„Motto-ul NEUROS este că longevitatea începe în creier. De fapt, toată sănătatea pleacă de la un creier bine echilibrat. Putem să avem probleme de digestie, putem să avem probleme de asimilare de nutrienți, putem să avem tot felul de probleme, inclusiv fizice, care vin de fapt din problemele psihice.

Odată ce măsurăm activitatea electrică a creierului și vedem unde sunt dezechilibrele, putem să intervenim concret, să reglăm și să trăim mai mult și mai bine. Ultimele studii arată că longevitatea ține de fapt de sănătatea creierului, iar genetica poate să fie influențată de epigenetică.”

Specialista explică faptul că moștenirea genetică nu reprezintă singurul factor care ne determină viitorul.

„Ne naștem cu o moștenire genetică, însă ne naștem și cu capacitatea de a manifesta, prin ceea ce facem, ceea ce vrem să devenim. Stilul de viață influențează ceea ce vom fi.”

Somnul și scrolling-ul, printre cele mai nocive obiceiuri ale vieții moderne

Întrebată care sunt obiceiurile care afectează cel mai mult sănătatea creierului, Diana Palotaș nu ezită.

„Cel mai nociv l-aș pune neprioritizarea somnului, scrolling-ul. Când te depărtezi de sinele tău autentic și te lași pe mâna validării altora, în momentul în care și gândurile îți sunt date de acel scrolling continuu și nu mai ești tu autentic, nu mai ai un țel, un scop în viață, toată agitația asta care vine din mediul online se transformă într-o viteză excesivă în creier care nu te lasă să adormi.”

Consecințele se văd rapid asupra sănătății fizice și psihice.

„Fără un somn de calitate nu putem să avem nici o sănătate de calitate.”

Optimismul poate fi învățat

Deși multe trăsături par să țină de personalitate, Diana Palotaș spune că optimismul este una dintre abilitățile care se pot dezvolta.

„Martin Seligman, părintele psihologiei pozitive, a scris despre optimism și despre felul în care acesta poate fi cultivat. Sunt multe lucruri cu care te naști și pe care nu le poți modifica, însă optimismul este, din fericire, unul dintre lucrurile pe care le putem învăța.

Odată ce creierul gândește mai pozitiv, și sănătatea este mai bună. Nu doar cea psihică, ci și cea fizică.”

Ce înseamnă alimentația pentru sănătatea creierului

Fiind certificată și în domeniul nutriției, Diana Palotaș consideră că primul principiu al unei alimentații sănătoase este simplitatea.

„Să te uiți la natură, să mănânci cât mai aproape de natural. Corpul știe să integreze alimentele neprocesate. Cu cât un aliment este mai procesat și cu cât are o viață de raft mai lungă, cu atât este mai greu de integrat.

Și cu atât sănătatea, în timp, poate să fie afectată din cauza alimentației.”

Pentru specialistă, sănătatea nu poate fi privită fragmentat.

„Îmi place să privesc corpul ca întreg, omul să fie privit ca întreg, de la creier până la alimentație.”

Somnul, lumina naturală și hidratarea, printre cele mai importante „superputeri”

În cartea sa, Diana Palotaș vorbește despre zece „superputeri” pe care fiecare om le are la îndemână pentru a-și îmbunătăți viața. Printre cele mai importante se numără somnul.

„În primul și în primul rând, somnul. Atunci când prioritizezi somnul, toate celelalte încep să se regleze.”

La fel de importantă este expunerea la lumină naturală.

„Dacă ieși minimum zece minute dimineața la lumina naturală, chiar dacă soarele este ascuns după nori, îți reglezi ceasul intern, acel ciclu circadian.”

Specialista atrage atenția și asupra hidratării.

„Noi suntem cam 70% apă. Ne naștem cu aproximativ 90% apă, iar la vârste adulte și avansate ajungem la aproximativ 50%. Ne stafidim, pur și simplu, din cauza deshidratării și din cauza cantității mai mici de apă pe care o avem în corp. Hidratarea este foarte importantă.”

Postul intermitent și regenerarea organismului

Diana Palotaș consideră că nu contează doar ce mâncăm, ci și perioadele în care organismul are ocazia să se refacă.

„Nu contează doar să te alimentezi. Contează și să îi dai răgaz corpului să se regenereze. Iar postul intermitent permite acest lucru.

Stimulează sirtuinele din ADN, care vin și repară telomerii, astfel încât să nu doar încetinim procesul de îmbătrânire, ci chiar să susținem mecanismele naturale de regenerare ale organismului.”

De ce avem nevoie de conexiuni umane

Într-o perioadă în care validarea se măsoară în like-uri și reacții online, Diana Palotaș spune că adevărata sănătate emoțională vine din relațiile autentice.

„Socializarea face parte dintr-un stil de viață sănătos, pentru că fără conexiuni nu putem să vorbim despre sănătate. Suntem ființe sociale și avem nevoie de această interacțiune de calitate.

Avem nevoie de validarea celor din jur, însă din partea persoanelor care contează cu adevărat pentru noi. Nu este natural să cerem părerea a sute sau mii de persoane, așa cum suntem acum obișnuiți în mediul online.”

Ceața mentală, unul dintre semnalele pe care nu ar trebui să le ignorăm

Întrebată cum ne dăm seama că creierul este suprasolicitat, specialista spune că organismul transmite semnale clare.

„Pauzele se iau constant. Nu poți să muncești 16 ore pe zi, șapte zile din șapte, ani la rând, și să te aștepți să te recuperezi în două săptămâni de concediu.

Stresul de scurtă durată este benefic, însă stresul pe termen lung te epuizează. La un moment dat începi să ai pierderi de memorie, să nu te mai poți concentra.”

Tot mai multe persoane se confruntă cu ceea ce este cunoscut drept „ceață mentală”.

„Foarte multe persoane simt o ceață mentală. Mă trezesc dimineața, nu mai am energie, nu mai am vitalitate, nu mai sunt eficientă, încep să fac lucruri și nu le mai termin ca înainte.

Creierul îți dă niște mesaje. Dacă le asculți și le iei din timp, poți preveni îmbolnăvirea. Dacă însă tragi de tine și mergi mai departe ignorându-le, la un moment dat corpul va spune nu.”

Burnout-ul nu are o soluție magică

Referindu-se la fenomenul de burnout, tot mai prezent în societatea modernă, Diana Palotaș spune că prevenția este esențială.

„Nu putem să ne așteptăm la o soluție magică sau la o singură terapie care să ne revigoreze complet. Toate lucrurile care țin de un stil de viață sănătos trebuie respectate: somnul, alimentația, hidratarea, socializarea și timpul pe care ni-l acordăm pentru odihnă.”