Alimentația fericirii? Un studiu Harvard aduce noi dovezi despre legătura dintre intestin și starea de spirit

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Legătura dintre intestin și creier este studiată de ani buni, însă cercetările recente încep să explice mai clar mecanismele biologice din spatele acestei relații, potrivit OliveMagazine.

Un studiu publicat în aprilie 2026 de Harvard Medical School a identificat pentru prima dată modul în care o bacterie intestinală poate activa procese inflamatorii asociate cu depresia. Descoperirea oferă noi indicii despre felul în care microbiomul intestinal poate influența sănătatea mintală.

Specialiștii atrag însă atenția că sănătatea intestinului nu depinde de un singur aliment sau supliment. Alimentația variată, somnul, activitatea fizică și gestionarea stresului par să joace un rol mult mai important.

Ce au descoperit cercetătorii de la Harvard

Potrivit cercetării realizate de Harvard Medical School, oamenii de știință au identificat un mecanism prin care o bacterie intestinală poate declanșa inflamația asociată cu depresia.

„Există deja o poveste care leagă microbiomul intestinal de depresie, iar acest studiu duce lucrurile cu un pas mai departe, spre o înțelegere reală a mecanismelor moleculare din spatele acestei legături”, a declarat Jon Clardy, autorul principal al cercetării.

Rezultatele nu demonstrează că microbiomul provoacă depresia, însă oferă una dintre cele mai clare explicații biologice de până acum pentru relația dintre sănătatea intestinului și sănătatea emoțională.

1. Diversitatea alimentelor contează mai mult decât perfecțiunea dietei

Tot mai multe cercetări sugerează că varietatea alimentelor vegetale poate susține diversitatea microbiomului intestinal.

Studiile realizate în cadrul American Gut Project au observat că persoanele care consumă o gamă mai largă de plante tind să aibă o diversitate mai mare a bacteriilor intestinale.

„Microbiomul este un ecosistem. Atunci când consumăm o varietate de alimente vegetale, oferim surse diferite de hrană pentru numeroase specii bacteriene”, explică nutriționista Zara Hiridjee.

În această categorie intră:

• fructele;
• legumele;
• leguminoasele;
• semințele;
• nucile;
• ierburile aromatice;
• condimentele;
• cerealele integrale.

2. Stresul afectează și sănătatea intestinului

Stresul nu influențează doar starea psihică, ci și compoziția microbiomului.

Cercetările au arătat că perioadele prelungite de stres pot reduce diversitatea bacteriană și pot afecta funcționarea barierei intestinale.

În plus, comunicarea dintre creier și intestin funcționează în ambele sensuri prin intermediul nervului vag.

„Sprijinirea sănătății intestinale în perioadele de stres nu necesită schimbări radicale. Chiar și o masă luată fără telefon sau câteva respirații lente înainte de a mânca pot face diferența”, spune Zara Hiridjee.

3. Somnul este unul dintre cei mai importanți aliați ai microbiomului

Specialiștii subliniază că bacteriile intestinale au propriul ritm circadian.

Nopțile scurte sau programul de somn neregulat pot perturba acest echilibru și pot afecta diversitatea microbiomului.

Există și o legătură importantă cu serotonina, neurotransmițător implicat în reglarea stării de spirit.

Aproximativ 90% din serotonina organismului este produsă la nivelul tractului gastrointestinal.

„Programul regulat de somn și expunerea la lumină naturală dimineața pot susține indirect axa intestin-creier”, explică specialistul.

4. Mișcarea poate susține sănătatea bacteriilor intestinale

Activitatea fizică regulată este asociată cu modificări favorabile ale microbiomului.

Potrivit cercetătorilor, exercițiile pot contribui la producerea acizilor grași cu lanț scurt, compuși care ajută la menținerea barierei intestinale și la reglarea inflamației.

„Pentru majoritatea oamenilor, consecvența este mai importantă decât intensitatea. Microbiomul răspunde mai bine la regularitate decât la eforturi extreme și sporadice”, spune Zara Hiridjee.

5. Protejarea microbiomului este la fel de importantă ca hrănirea lui

Specialiștii atrag atenția că anumite obiceiuri pot afecta sănătatea microbiomului.

Printre factorii care pot reduce diversitatea bacteriană se numără:

• consumul excesiv de alcool;
• utilizarea inutilă a antibioticelor;
• alimentația bazată în principal pe produse ultraprocesate;
• lipsa somnului;
• stresul cronic.

Totuși, experții subliniază că microbiomul este un ecosistem rezilient, capabil să se adapteze și să se refacă atunci când obiceiurile sănătoase sunt reluate.

Ce trebuie reținut

Deși cercetările privind axa intestin-creier sunt încă în desfășurare, dovezile privind legătura dintre microbiom și starea de spirit continuă să se acumuleze.

Pentru moment, specialiștii recomandă o abordare simplă: alimentație variată, somn suficient, activitate fizică regulată și gestionarea stresului. Aceste obiceiuri par să susțină nu doar sănătatea digestivă, ci și starea generală de bine.