VIDEO | „DISPUTANDUM, un podcast despre gusturi cu Cosmin Dragomir” (Episodul 14): Ciprian Dincă, organizator Artisan Food Market: „La nivel declarativ suntem cei mai mari consumatori de produs local. La nivel faptic, nu știu dacă atingem 30% din intenție”/ De ce e nevoie de o lege a artizanatului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Producătorii locali din România au început să investească în linii proprii de producție, ambalare și marketing, iar unii și-au triplat cifra de afaceri în ultimii patru ani. Cu toate acestea, majorarea TVA și lipsa competențelor de management pun presiune pe afacerile artizanale. „La nivel declarativ suntem cei mai mari consumatori de produs local. La nivel faptic, cred, nu știu dacă atingem 30% din intenție”, spune Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, în episodul 14 al podcastului „DISPUTANDUM, un podcast despre gusturi”, realizat de jurnalistul G4Food Cosmin Dragomir.

Discuția abordează evoluția pieței produselor artizanale din România, dificultățile întâmpinate de micii producători, efectele modificărilor fiscale, accesul în retail și nevoia unei legislații care să definească mai clar produsele artizanale. Interviul a fost realizat înaintea celei de-a XIII-a ediții a târgului „Artisan Food Market”, organizată, între 16 și 18 octombrie, la Biblioteca Națională a României.

Piața produselor artizanale s-a maturizat, iar unii producători și-au triplat afacerile

Potrivit lui Ciprian Dincă, piața produselor artizanale din România a început să se maturizeze în ultimii patru-cinci ani. Producătorii au devenit mai activi în promovare, au înțeles rolul comerțului online și au început să investească în dezvoltarea afacerilor.

„Strategiile de marketing, strategiile de comunicare au început să fie mult mai penetrante, mult mai active, mult mai vizibile. Și online-ul a ajutat foarte, foarte tare”, afirmă organizatorul Artisan Food Market.

Acesta observă și o creștere a valorii comenzilor pentru produsele artizanale. Dacă înainte coșul de cumpărături era de aproximativ 50-100 de lei, în prezent a ajuns, potrivit estimării sale, la 200-250 de lei.

Dezvoltarea pieței a fost susținută și de extinderea băcăniilor, atât online, cât și fizice, precum și de interesul retailerilor pentru produsele realizate de micii producători.

„Dorința aceasta de scalare a business-urilor de către micii producători i-a determinat cumva să intre în contact cu retailerii și observăm de ceva timp că retailul a început să încorporeze mult din producția artizanală”, explică Dincă.

Unii producători au trecut de la prelucrarea materiei prime în fabrici terțe la investiții în propriile unități. Cu ajutorul fondurilor europene sau al altor instrumente de finanțare, au dezvoltat linii de producție și ambalare, acordând o atenție mai mare brandingului și etichetării.

„Avem linii de producție, sunt producători cu care lucram în urmă cu cinci ani de zile. Aveau o sursă de materie primă, legume-fructe, dar nu aveau partea de producție efectivă și de ambalare. Între timp, au reușit să își deschidă propria linie de producție, de ambalare”, spune organizatorul.

El dă și exemple de producători care au reușit să își tripleze cifra de afaceri în ultimii patru ani.

Inovația aduce vizibilitate, dar zacusca de vinete rămâne preferata consumatorilor

Bomboanele cu mămăligă, dulcețurile cu whisky, murăturile din topinambur sau alte combinații neobișnuite atrag atenția publicului și pot deveni subiecte de presă. Totuși, produsele inovatoare nu au înlocuit rețetele consacrate.

„Zacusca de vinete rămâne cea mai vândută zacuscă, indiferent câte alte variațiuni pui lângă ea”, afirmă Ciprian Dincă.

În opinia sa, inovația are însă un rol economic important. Procesarea le permite producătorilor să adauge valoare materiei prime, în loc să o vândă la prețuri mici, fără a valorifica potențialul acesteia.

„Producția agricolă din România se vinde foarte, foarte ieftin, în sensul că vindem materia primă, nu-i dăm plus valoare prin procesare”, explică Dincă.

Exemplele vin din fermele de animale, livezile și solariile ale căror produse sunt transformate în brânzeturi, dulcețuri, siropuri, zacuscă și alte preparate. În același timp, materia primă din flora spontană poate fi folosită pentru dezvoltarea unor produse cu identitate proprie.

Organizatorul consideră că produsele tradiționale și cele inovatoare pot coexista pe piață. Rețetele noi nu elimină produsele consacrate, ci oferă alternative și oportunități de diferențiere pentru producători.

De ce nu este suficient să ai rețeta bunicii pentru a construi o afacere

Una dintre problemele identificate de Ciprian Dincă este lansarea unor produse fără un plan de afaceri. Povestea unei rețete de familie și accesul la materie primă proprie nu garantează succesul comercial.

„Orice afacere trebuie foarte bine pusă la punct, având un business plan foarte bine conturat, pentru că altfel riști să dispari în câteva luni de zile sau după un exercițiu financiar, după 12 luni”, avertizează acesta.

Dincă spune că a întâlnit producători care nu își calculează corect costurile de producție și își stabilesc prețurile în funcție de concurență, fără să țină cont de cheltuielile propriei afaceri.

„Producătorul local are nevoie de programe de management al afacerilor, are nevoie de instrumente de acces la finanțare”, susține organizatorul.

O altă dificultate este adaptarea la diferitele canale de distribuție. Vânzarea directă la un târg presupune alte condiții decât colaborarea cu o băcănie sau listarea într-un lanț de magazine.

Intrarea în retail necesită capacitate de producție, planificarea costurilor, respectarea cerințelor comerciale și o strategie adaptată volumelor. Un producător care nu își dimensionează corect afacerea riscă să nu poată susține comenzile sau condițiile impuse de distribuție.

Modificările de TVA au pus presiune pe produsele locale

Ciprian Dincă atrage atenția că modificările fiscale din ultimii ani au afectat prețurile și vânzările unor categorii de produse locale, inclusiv ale celor certificate ecologic, tradițional sau montan.

El afirmă că, în 2024, creșterea cotei de TVA pentru produsele certificate ecologic de la 5% la 9% a contribuit la destabilizarea pieței. Potrivit estimării sale, modificările fiscale din acel an au fost urmate de scăderi ale vânzărilor de aproximativ 25%.

Organizatorul explică și costurile suplimentare pe care le presupune certificarea ecologică. Pentru un produs finit, trebuie certificată atât sursa de materie primă, de exemplu livada sau grădina, cât și procesarea produsului.

„Sunt cheltuieli foarte, foarte mari care automat se vor regăsi în prețul final la raft”, spune el.

Dincă face referire și la schimbările intrate în vigoare la 1 august 2025, când, potrivit explicațiilor sale, anumite produse artizanale au ajuns să fie încadrate fiscal în categorii cu cote de TVA de 11% sau 21%.

Ca exemplu, el menționează produse apicole precum păstura, pentru care susține că încadrarea fiscală poate conduce la aplicarea cotei de 21%.

„Poate că mulți dintre ei cred că majorările alea de preț care au apărut au apărut din cauza faptului că este pur și simplu un adaos comercial, o marjă în plus de profit pusă de producători. Nu, banii aceia se duc la stat”, afirmă Dincă.

Aceste declarații descriu perspectiva organizatorului asupra efectelor fiscalității. Cotele aplicabile fiecărui produs depind de încadrarea sa fiscală și trebuie verificate separat.

Românii declară că susțin producătorii locali, dar cumpără mai puțin decât promit

Unul dintre punctele centrale ale interviului este diferența dintre interesul declarat pentru produsele locale și comportamentul efectiv de cumpărare.

„La nivel declarativ suntem cei mai mari consumatori de produs local. La nivel faptic, cred, nu știu dacă atingem 30% din intenție”, spune Ciprian Dincă.

În opinia sa, produsele locale sunt folosite frecvent pentru imagine, inclusiv în comunicarea unor instituții publice, fără ca promovarea să se transforme întotdeauna în măsuri concrete de susținere a producătorilor.

Același decalaj apare și în industria ospitalității. Dincă citează un studiu pe care îl menționează în interviu, potrivit căruia aproximativ 90% dintre restaurantele intervievate declarau că își doresc să folosească ingrediente locale, iar circa 60-66% dintre consumatorii din HoReCa spuneau că ar vrea să găsească astfel de ingrediente în restaurante.

„Una spun, alta facem”, concluzionează el.

Diferența dintre intenție și cumpărare este importantă pentru producătorii locali, care au nevoie de cerere constantă pentru a investi, a-și crește capacitatea de producție și a intra în noi canale de distribuție.

Ciprian Dincă susține o lege care să definească produsul artizanal

În prezent, produsele ecologice, tradiționale sau montane beneficiază de sisteme de certificare și de criterii specifice. În schimb, categoria produselor artizanale nu are, potrivit lui Dincă, un cadru suficient de clar care să stabilească ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca un produs să poată fi încadrat astfel.

„Este nevoie de o inițiativă de genul acesta și un push pe ideea asta”, afirmă el, referindu-se la o lege a produselor artizanale.

O astfel de reglementare ar putea stabili criterii privind rețetele, ingredientele, procesarea și caracteristicile produsului, astfel încât consumatorii să poată distinge mai ușor între produsele artizanale și cele industriale.

„O lege a certificării produsului artizanal ar schimba enorm și ar aduce un beneficiu extraordinar tuturor celor implicați”, spune organizatorul Artisan Food Market.

O definiție mai clară ar putea contribui și la o mai bună informare a consumatorilor, într-o piață în care termenii „local”, „natural”, „tradițional” și „artizanal” nu desemnează automat același lucru.

De ce merită să mergi la un târg de produse artizanale

Pentru Ciprian Dincă, târgurile rămân instrumente importante de marketing și dezvoltare a afacerilor, pentru că permit contactul direct dintre producători și cumpărători.

„Artisan, în principal, este un eveniment dedicat experiențelor. La Artisan Food Market te întâlnești în primul rând cu producătorul efectiv, ești la o palmă distanță de el”, explică organizatorul.

Vizitatorii pot afla cum sunt realizate produsele, care este sursa ingredientelor și care este istoria reală a fiecărui producător. Degustările comparative permit testarea mai multor sortimente și descoperirea unor produse greu de identificat prin simpla navigare pe internet.

Ciprian Dincă consideră că întâlnirea directă poate contribui la construirea unei relații de încredere și la fidelizarea clienților. Pentru producători, târgurile oferă ocazia de a primi reacții directe de la consumatori și de a-și face cunoscute produsele.