Avem Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc, dar nu prea o sărbătorim. Cezar Ioan: „Așa e românul. Dacă-l inviți nu vine. Dacă nu-l inviți, se supără” / De ce avem o astfel de sărbătoare și ce ar trebui să spună ea despre România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România sărbătorește astăzi, 4 octombrie, Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc. Instituită prin lege în 2019, sărbătoarea are loc în fiecare an în prima duminică din luna octombrie și a fost gândită ca un moment dedicat promovării tradițiilor culinare, produselor românești și vinului autohton.

Ideea unei astfel de zile a apărut în 2017, după primul Congres de Gastronomie și Vin organizat la București. Chef Nico Lontraș, Cezar Ioan și Cosmin Dragomir au semnat atunci o petiție prin care cereau declararea unei Zile Naționale a Gastronomiei și Vinului din România, văzută ca un prilej pentru reconectarea la una dintre sursele identității naționale și pentru promovarea economiei și turismului românesc.

Cezar Ioan și Cosmin Dragomir au vorbit recent, în podcastul „DISPUTANDUM”, de la G4Food, despre povestea acestei inițiative și despre felul în care gastronomia și vinul românesc ar putea fi transformate într-un instrument de promovare a României.

Cezar Ioan spune că există o anumită ironie în faptul că România are acum o astfel de zi, dar că ea nu este încă sărbătorită la amploarea pe care și-ar fi dorit-o inițiatorii.

„Ziua națională cum o sărbătorim și de ce nu prea o sărbătorim pentru că e unul dintre motivele de mâhnire pe care le împărtășim. Știi, zic la aia că așa e românul. Dacă-l inviți nu vine. Dacă nu-l inviți supără. Înainte să existe Ziua națională a gastronomiei toată lumea spunea: «Bă, dar uite, Republica Moldova are zi națională a vinului. Uite ce frumos fac ei sărbători. Ce ar fi să avem și noi o zi națională a vinurilor, a gastronomiei în România?» Ei și când a apărut toată lumea a ignorat-o. Deci nu se face în prea multe locuri, dar noi, care suntem apropiați de toată ideea asta, avem grijă totuși măcar noi să facem câte ceva”, a spus Cezar Ioan în podcastul „DISPUTANDUM”, realizat de Cosmin Dragomir.

Cum a apărut Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc

În 2017, după primul Congres de Gastronomie și Vin, Chef Nico Lontraș, Cezar Ioan și Cosmin Dragomir au semnat o petiție prin care cereau declararea unei Zile Naționale a Gastronomiei și Vinului din România.

Un proiect legislativ a fost înregistrat la Senat la 29 mai 2018. În expunerea de motive era argumentată necesitatea scoaterii în evidență a calităților bucătăriei și vinului românesc și a promovării acestora.

Senatul a adoptat proiectul la 5 iulie 2018. Forma inițială prevedea data de 15 septembrie, însă în urma amendamentelor adoptate în comisiile de specialitate data a fost modificată. La 18 octombrie 2018, parlamentarii au stabilit, în unanimitate, ca Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc să fie marcată în prima duminică din luna octombrie, potrivit Agerpres.

Camera Deputaților a adoptat proiectul la 27 martie 2019. Președintele României a semnat, la 24 aprilie 2019, Decretul nr. 395 pentru promulgarea Legii nr. 79/2019 privind instituirea Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului Românesc în prima duminică a lunii octombrie.

Ce spune, de fapt, legea

Legea permite organizarea unor programe și manifestări cu caracter social sau științific, de către autorități publice, instituții ale statului, persoane fizice sau juridice, cu scopul de a aprecia și promova obiceiurile și produsele culinare tradiționale românești.

Autoritățile centrale și locale pot contribui la organizarea acestor acțiuni prin sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii, în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Legea definește și sintagma „vin românesc”. În acest context, este vorba despre vinul obținut din struguri proveniți în proporție de 100% din România și care are inscripționat pe etichetă drapelul României.

Din 2025, Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc poate fi marcată și în afara țării.

Legea nr. 91/2025 a completat Legea nr. 79/2019, astfel încât misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României să poată organiza activități dedicate gastronomiei și vinului românesc. Modificarea a fost argumentată inclusiv prin necesitatea promovării imaginii României în străinătate, a industriei viticole, a turismului și a dezvoltării economice. Proiectul de completare a fost adoptat de Senat la 25 iunie 2024 și de Camera Deputaților la 7 mai 2025, iar Legea nr. 91/2025 a fost promulgată la 6 iunie 2025.

Gastronomia românească nu înseamnă doar sarmale și cozonac

O zi dedicată gastronomiei poate însemna mai mult decât o listă de preparate tradiționale. Gastronomia vorbește despre ingrediente, producători, rețete, tehnici, vin, regiuni și oameni. Iar toate acestea pot deveni parte dintr-o experiență turistică și culturală.

În cazul vinului, problema nu este doar producția, ci și felul în care România își spune povestea în exterior. Cezar Ioan consideră că producătorii români nu pot construi o prezență internațională puternică dacă fiecare încearcă să se promoveze separat.

„Nu putem concura pe baza prețului, pe plan internațional. Nu putem fi atractivi pe baza prețului. Putem fi atractivi pe baza calității, dar calitatea are nevoie să fie povestită, să fie spusă, să fie demonstrată. Rest efortul deja de comunicare. Merg mult mai ușor când sunt derulate în comun de membrii industriei, decât fiecare bate la câte o ușiță pe unde nimerește și el la Bruxelles sau la Londra sau la Paris sau în Italia sau, nu știu, pe piața americană și încearcă el să convingă un restaurant sau un importator. «Bă, merită». Și ăla zice: «Bă, dar de ce să merite? Stai că nu știm nimic despre țara voastră»”, a explicat Cezar Ioan.

În aceeași discuție, el dă exemplul unui producător român care încearcă să își vândă vinul unui importator străin, dar se lovește de o problemă care depășește calitatea produsului.

„În primul rând, tu ești un băiat mișto. Poate vinul tău e bun. Să zicem că ar fi, ar face banii pe care îi cer, dar mie mi-e greu să vând mai departe vinul românesc la clienții mei pentru că nu știu nimic despre România. Ori ca clienții să afle despre România în Statele Unite, nu un producător trebuie să facă eforturi, ci mulți producători împreună să desfășoare cu partenerii lor de acolo eforturi pe termen lung, ca lumea din zona respectivă să afle despre România și să asocieze niște valori. E vorba de comunicare, nu mai e vorba de producție”, a spus Cezar Ioan.

România încearcă să transforme gastronomia în experiență turistică

În 2026, Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc este marcată și prin evenimente care încearcă să lege mâncarea de locul în care este produsă și de poveștile comunităților.

La Sighișoara, între 2 și 4 octombrie, prima ediție a festivalului Gastronomica transformă Cetatea Medievală într-un circuit gastronomic. Evenimentul reunește 18 preparate, opt restaurante partenere, crame românești, demonstrații culinare, producători locali, muzică live și spectacole medievale. Duminică, 4 octombrie, de Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc, este propus „Meniul Transilvania”, cu cinci preparate tradiționale.

La Craiova, festivalul „Treasures of the East”, organizat între 2 și 4 octombrie, aduce împreună vinuri, produse gastronomice și destinații din România, Bulgaria, Republica Moldova și Georgia. Programul include degustări, workshopuri dedicate vinului, berii și brânzeturilor, întâlniri profesionale și un brunch dedicat Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului, pe 4 octombrie.

Evenimentul are și o componentă de promovare a turismului, cu regiuni și destinații care își prezintă cramele, atracțiile și produsele. Organizatorii își propun să construiască o voce comună pentru vinurile și produsele Europei de Est.

La Casa Timiș, în Dealu Mare, sărbătoarea este dedicată vinului românesc și reunește crame și vinuri într-o experiență de degustare desfășurată în perioada 3-4 octombrie.

Vinul, gastronomia și povestea unui loc

Pentru Cezar Ioan, promovarea vinului românesc nu poate fi făcută separat de restul experienței pe care o oferă România. Gastronomia, peisajele, arhitectura, tradițiile și stilul de viață pot funcționa împreună ca o poveste despre o destinație.

„Probabil oricine a fost în Grecia, te duci în Grecia pentru o plajă sau pentru o mâncare sau pentru vin sau pentru bere sau pentru retsina sau pentru țipuro. Te duci pentru un întreg stil de viață. E o promisiune că te vei simți într-un fel dacă mergi acolo. Vei mânca mâncare mediteraneană, vei bea vinuri bune, vei bea beri de calitate, te vei uita la peisaje frumoase dacă vrei să vizitezi. Cumva vinul e o parte, o mică parte din viața unui om. La fel ca mâncarea. E o parte mult mai importantă. Mănânci de trei ori pe zi. De băut vin poate bei o dată pe zi, poate chiar mai rar. Și atunci vinul trebuie integrat și comunicat ca o experiență, ca parte dintr-o experiență care e foarte promițătoare și cred că și aici și noi în România, dar și țările din est avem foarte multe de oferit și foarte multă curiozitate de stârnit pentru că avem, repet, peisaje, obiceiuri, mâncăruri, gastronomie, vinuri, toată experiența asta trebuie montată, pusă în operă, distilată”, a spus Cezar Ioan.

De ce contează gastronomia pentru turism

Mâncarea poate fi unul dintre cele mai directe moduri prin care un turist ajunge să cunoască un loc.

Un preparat nu vorbește doar despre gust. Poate spune o poveste despre climă, agricultură, produse disponibile local, influențe istorice, ritualuri, sărbători și felul în care oamenii unei comunități au învățat să gătească și să conserve alimentele.

În același timp, gastronomia poate pune în valoare producătorii locali, restaurantele, piețele, cramele, brutăriile, măcelăriile, pescăriile și micile afaceri care păstrează tehnici și produse specifice unei regiuni.

Tocmai de aceea, gastronomia poate deveni o formă de turism în sine, nu doar ceva ce turistul face între două obiective.

Pentru România, miza este cu atât mai mare cu cât gastronomia și vinul pot funcționa împreună ca parte a unei experiențe de călătorie. Un turist poate veni pentru un peisaj, pentru o cetate sau pentru un oraș, dar poate descoperi în același timp o bucătărie locală, o cramă, un produs tradițional sau o poveste pe care nu o găsește în altă parte.

Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc, instituită în 2019 și extinsă din 2025 și către promovarea internațională prin misiunile diplomatice și oficiile consulare, oferă astfel un cadru oficial pentru a vorbi despre aceste lucruri.

Dincolo de o singură zi din calendar, gastronomia românească înseamnă patrimoniu viu: produse, rețete, oameni, teritorii, obiceiuri și povești care pot fi păstrate, documentate și, în același timp, transformate într-o resursă pentru turism și economie.