INTERVIU | Cancerul de pancreas și alimentația / Dr. Irina Mateieș, specialist în nutriție oncologică: „În timpul tratamentului, alimentația nu ar trebui să depindă exclusiv de senzația de foame”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cancerul de pancreas poate aduce numeroase probleme legate de alimentație, digestie și menținerea greutății corporale. Chimioterapia, radioterapia și intervențiile chirurgicale pot accentua aceste dificultăți, motiv pentru care gestionarea nutriției devine o componentă importantă a îngrijirii pacientului.

Malnutriția și pierderea masei musculare sunt frecvent întâlnite în cazul cancerului de pancreas și pot avea un impact important asupra stării generale a pacientului. Dr. Irina Mateieș, medic primar în medicină de familie și nutriționist specializat în nutriția oncologică, a explicat, într-un interviu acordat G4Food, că prevenirea sau limitarea acestor probleme este, prin urmare, esențială.

G4Food: Care sunt factorii de risc pentru cancerul de pancreas?

Dr. Irina Mateieș: Adenocarcinomul pancreatic este cel mai frecvent tip de cancer de pancreas.

Printre factorii care pot contribui la apariția cancerului de pancreas se numără:

• istoricul familial de cancer;
• fumatul;
• obezitatea, în special acumularea țesutului adipos abdominal;
• pancreatita cronică;
• diabetul;
• consumul mare de alcool;
• alimentație cu un aport crescut de grăsimi saturate, carne procesată, carne roșie și băuturi cu un conținut ridicat de fructoză.

Nu sări peste mese doar pentru că nu simți foame!

G4Food: Cum influențează tratamentul cancerului de pancreas alimentația?

Dr. Irina Mateieș: Tratamentul poate include terapie sistemică, radioterapie și intervenție chirurgicală. Terapia sistemică este reprezentată de tratamente care acționează la nivelul organismului și poate include chimioterapia, terapia țintită și imunoterapia. În anumite situații, mai multe substanțe pot fi administrate în același timp.

Un efect frecvent al terapiilor sistemice este scăderea poftei de mâncare, numită anorexie. În aceste condiții, pacientul poate ajunge să mănânce mai puțin sau să sară peste mese pentru că nu simte senzația de foame.

În timpul tratamentului, însă, alimentația nu ar trebui să depindă exclusiv de senzația de foame. Poate fi necesară respectarea unui program prestabilit de mese, tocmai pentru a evita reducerea aportului alimentar.

Este important de precizat că faptul că un anumit efect advers este posibil nu înseamnă că acesta va apărea obligatoriu la fiecare pacient.

Cum alterează chimioterapia gustul alimentelor

G4Food: Ce efecte adverse digestive pot apărea în timpul chimioterapiei?

Dr. Irina Mateieș: Diferitele medicamente utilizate în tratamentul cancerului de pancreas pot avea efecte secundare diferite.

Capecitabina, de exemplu, poate fi asociată cu afte bucale, greață, vărsături și diaree.

Cisplatinul poate provoca modificarea gustului alimentelor, greață, vărsături, diaree și scăderea nivelurilor de sodiu și magneziu.

Oxaliplatinul poate determina sensibilitate crescută la alimentele și băuturile reci, modificări ale gustului, greață, vărsături și diaree.

Paclitaxelul poate fi asociat cu afte bucale, greață, vărsături și diaree.

Pembrolizumabul poate fi asociat atât cu diaree, cât și cu greață, constipație și vărsături.

G4Food: Radioterapia poate genera și ea probleme digestive?

Dr. Irina Mateieș: Radioterapia poate produce, la rândul ei, efecte secundare care influențează alimentația și digestia.

În cazul în care este iradiată zona corpului sau cozii pancreasului, poate fi recomandat ca pacientul să ajungă la ședința de radioterapie cu stomacul gol. Pregătirea diferă însă în funcție de situație, motiv pentru care este important ca pacientul să discute cu radioterapeutul despre modul în care trebuie să se pregătească pentru ședință.

Efectele secundare depind inclusiv de dimensiunea zonei care este iradiată. Printre cele mai frecvente se numără diareea, greața, vărsăturile, oboseala și scăderea poftei de mâncare.

Radioterapia poate contribui, de asemenea, la apariția sau agravarea deficitului de enzime pancreatice.

Sursa foto: Pexels

Operația la pancreas poate modifica mult anatomia sistemului digestive

G4Food: Ce se întâmplă după operația pentru cancerul de pancreas?

Dr. Irina Mateieș: Intervenția chirurgicală poate modifica semnificativ anatomia sistemului digestiv, iar consecințele asupra alimentației depind de tipul operației și de cantitatea de țesut pancreatic îndepărtată.

Una dintre cele mai cunoscute intervenții este operația Whipple. Aceasta presupune îndepărtarea capului pancreasului, a duodenului și a porțiunii distale a stomacului. În cele mai multe cazuri, este îndepărtată și vezica biliară.

Pentru pacient, este important să știe exact ce a presupus intervenția și cum s-a modificat anatomia organismului după operație.

Pancreasul are două funcții importante: una exocrină și una endocrină. Funcția exocrină presupune producerea enzimelor pancreatice, printre care: amilaza, implicată în digestia carbohidraților; lipaza, implicată în digestia grăsimilor și proteaza, implicată în digestia proteinelor.

Funcția endocrină este legată de producerea unor hormoni precum insulina și glucagonul, care contribuie la reglarea glicemiei.

Atunci când o parte din pancreas este îndepărtată, poate apărea un deficit de enzime digestive. În consecință, digestia și absorbția nutrienților pot fi afectate. De asemenea, producția hormonilor implicați în reglarea glicemiei poate fi influențată, iar în unele cazuri poate apărea diabetul zaharat.

G4Food: Ce probleme digestive pot apărea după operație?

Dr. Irina Mateieș: Îndepărtarea unei porțiuni din stomac poate duce, în funcție de amploarea intervenției, la probleme similare celor întâlnite după o gastrectomie parțială.

Printre acestea se pot număra: reducerea cantității de alimente consumate la o masa, golirea mai lentă a stomacului și sindromul de dumping sau golirea precoce a stomacului.

După o astfel de intervenție poate apărea și intoleranța la lactoză. Aceasta nu înseamnă neapărat că toate produsele lactate vor fi greu de tolerat, problema fiind mai degrabă asociată produselor care conțin cantități mai mari de lactoză.

În cazul în care pancreasul este îndepărtat în întregime, pot apărea atât diabetul, cât și lipsa completă a enzimelor pancreatice.

Una dintre principalele probleme nutriționale după intervenția chirurgicală este malabsorbția, adică absorbția insuficientă a nutrienților din alimente. Aceasta poate fi asociată cu lipsa sărurilor biliare, atunci când vezica biliară a fost îndepărtată, sau cu deficitul de enzime pancreatice.

Balonarea și diareea, printre semnele deficitului de enzime pancreatice

G4Food: Care sunt semnele deficitului de enzime pancreatice?

Dr. Irina Mateieș: Malabsorbția asociată deficitului de enzime pancreatice poate produce balonare, crampe după masa, gaze în exces și eructații, diaree, scaune grăsoase, care pot pluti și pot lăsa un aspect uleios în apa din toaletă, scaune mai deschise la culoare, gălbui și miros foarte neplăcut al materiilor fecale.

Unele medicamente, inclusiv anumite medicamente pentru durere sau pentru greață, pot provoca constipație și pot masca diareea. Din acest motiv, problemele de malabsorbție pot fi uneori mai greu de observat.

Dacă după operație apar modificări ale scaunului și scădere în greutate, chiar și în absența diareei, problema deficitului de enzime pancreatice trebuie discutată cu echipa medicală.

G4Food: Ce ne puteți spune despre diabetul apărut după intervenția chirurgicală?

Dr. Irina Mateieș: O altă problemă care poate apărea după operația pentru cancerul de pancreas este diabetul.

Atunci când pacientului îi este deja dificil să-și mențină greutatea, controlul glicemiei trebuie gestionat împreună cu medicul specialist. Pot fi necesare tratamente specifice, inclusiv insulină, astfel încât glicemia să fie controlată fără restricții alimentare suplimentare inutile.

G4Food: Ce ne puteți spune despre enzimele pancreatice și alimentația după operație?

Dr. Irina Mateieș: În cancerul de pancreas, unul dintre obiectivele importante este prevenirea malnutriției și limitarea pierderii în greutate. Pentru aceasta, este important ca pacientul să poată păstra cât mai multe alimente în dietă și, atunci când există deficit de enzime pancreatice, să fie susținută digestia și absorbția nutrienților prin administrarea acestora.

Necesarul de enzime depinde de cantitatea de alimente consumată la o masă și de cantitatea de grăsimi din preparatele respective. Mesele mai consistente pot necesita o cantitate mai mare de enzime, iar necesarul diferă și în funcție de gradul deficitului enzimatic.

Stabilirea dozei potrivite poate fi dificilă și poate necesita evaluări repetate împreună cu un dietetician.

O abordare ar fi utilizarea unor capsule cu 10.000 sau 15.000 de unități de lipază: o capsulă la gustări și între una și trei capsule la mesele mai consistente. Prima capsulă se administrează odată cu prima înghițitură de mâncare, iar celelalte se distribuie pe parcursul mesei. Dozele trebuie, însă, adaptate individual.

Din cauza acidității gastrice, enzimele administrate oral pot avea o eficiență redusă în anumite situații. Există posibilitatea asocierii cu inhibitori ai pompei de protoni, precum omeprazolul, pantoprazolul sau esomeprazolul.

Obiectivul nu este reducerea dozei de enzime, ci controlul cât mai bun al digestiei și prevenirea malnutriției.

Produsele nutriționale speciale, utilizate când nu te oprești din slăbit

G4Food: Ce se poate face când pacientul continuă să piardă în greutate?

Dr. Irina Mateieș: Dacă pacientul nu reușește să consume suficientă hrană și continuă să scadă în greutate, pot fi luate în considerare produse nutriționale speciale disponibile în farmacie.

Materialul menționează produsele semi-elementale, care conțin nutrienți într-o formă hidrolizată, mai ușor de absorbit. Acestea pot conține, printre altele, proteine hidrolizate sub formă de peptide și grăsimi sub forma trigliceridelor cu lanț mediu.

În situațiile în care este necesară alimentația enterală prin sondă, cum ar fi gastrostoma sau jejunostoma, produsele semi-elementale pot fi luate în considerare. De asemenea, poate fi necesară administrarea enzimelor pancreatice împreună cu alimentația enterală.

Monitorizarea stării nutriționale, o prioritate constantă

G4Food: Puteți menționa câteva recomandări nutriționale după încheierea tratamentului oncologic?

Dr. Irina Mateieș: După terminarea tratamentului oncologic, în momentul în care greutatea este stabilă și capacitatea de alimentare este acceptabilă, gestionarea glicemiei poate fi susținută și prin modificarea alimentației, nu doar prin tratament medicamentos.

Monitorizarea stării nutriționale rămâne importantă. Printre analizele de sânge menționate se află: hemoleucograma, vitamina B12 și acidul folic, feritina, fierul, cuprul, zincul, seleniul și magneziul, vitamina A, vitamina E (alfa-tocoferol), vitamina D3 (25-hidroxi-colecalciferol) și hemoglobina glicată.

Aceste analize pot fi efectuate anual, iar dacă există suspiciunea unui deficit, pot fi recomandate mai devreme și repetate la câteva luni după începerea suplimentării. De asemenea, este recomandată evaluarea densității osoase pentru verificarea riscului de osteoporoză. Este indică efectuarea acesteia la doi ani după intervenția chirurgicală și, dacă rezultatul este normal, repetarea evaluării la cinci ani. În cazul unui rezultat modificat, intervalul de reevaluare este stabilit de medic.