De la foamete la obezitate. Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o nouă problemă de sănătate a copiilor: „dubla povară” a malnutriției

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tot mai multe țări cu venituri mici și medii se confruntă simultan cu subnutriția și creșterea rapidă a obezității în rândul copiilor. Fenomenul, descris de specialiști drept „dubla povară” a malnutriției, se extinde într-un ritm mai rapid decât în multe state bogate, notează Reuters.

Cazul Indoneziei ilustrează schimbarea. Țara a redus semnificativ subnutriția în ultimele două decenii, însă obezitatea în rândul copiilor și adolescenților a crescut atât de mult încât a devenit mai frecventă decât subnutriția.

Intan Permatasari, o adolescentă din Bogor, în apropiere de Jakarta, este unul dintre copiii afectați. La 4 ani cântărea 35 de kilograme, iar greutatea ei a ajuns la 148 de kilograme în ianuarie anul trecut. Problemele de greutate au fost însoțite de bullying, iar la 12 ani fata a renunțat la școală.

„Nimeni nu voia să fie prietenul meu”, a povestit Intan pentru Reuters, descriind cum colegii o agresau, îi furau banii și aruncau cu cărți în ea.

Obezitatea infantilă crește rapid în țările cu venituri mici și medii

Un proiect internațional la care participă peste 1.000 de cercetători analizează problemele nutriționale ale copiilor cu vârste între 5 și 19 ani în 200 de țări. Cele mai recente rezultate, publicate în revista științifică Nature în luna mai, indică o schimbare a centrului de greutate al epidemiei de obezitate infantilă către țări care dispun de resurse mai reduse pentru a combate fenomenul.

În perioada 2023-2024, obezitatea în rândul băieților a crescut cel mai rapid în Peru, unde rata a ajuns la 19%, față de mai puțin de 8% în 2010. În cazul fetelor, cele mai rapide creșteri au fost înregistrate în Tonga și Samoa.

În Indonezia, prevalența obezității a crescut în 2024 cu mai mult de jumătate de punct procentual atât în rândul băieților, cât și al fetelor, aceasta fiind cea mai mare creștere absolută înregistrată până acum.

Potrivit experților consultați de Reuters, una dintre cauzele principale este accesul tot mai ușor la alimente ultraprocesate ieftine, asociat cu lipsa de informare privind riscurile pentru sănătate. Copiii cu obezitate prezintă un risc mai mare de probleme cronice precum boli cardiovasculare, diabet și astm.

„Dubla povară” a malnutriției

Problema este deosebit de dificilă în țările care încă se confruntă cu subnutriția. În Tanzania și Bangladesh, de exemplu, obezitatea crește chiar dacă prevalența sa este încă relativ redusă. În Bahamas și Chile, creșterea are loc pe fondul unor niveluri deja ridicate de obezitate.

Dr. Zulfiqar Bhutta, specialist în sănătatea globală a copiilor și participant la proiectul susținut de Organizația Mondială a Sănătății, avertizează că efectele pe termen lung ale obezității ar putea anula o parte dintre progresele obținute în combaterea bolilor infecțioase și prin vaccinare.

Fenomenul este legat de ceea ce specialiștii numesc „tranziție nutrițională”: trecerea rapidă de la deficit alimentar la abundența unor produse ieftine, bogate în grăsimi și zahăr. În țările dezvoltate, această transformare s-a produs pe parcursul mai multor decenii, în timp ce în unele state cu venituri medii are loc în mai puțin de 20 de ani.

Sedentarismul, accesul mai mare la alimente procesate și o combinație de factori genetici contribuie, de asemenea, la creșterea obezității. Nutriționistul Barry Popkin atrage atenția că un copil poate lua în greutate fără să își atingă potențialul de dezvoltare dacă dieta sa este bogată în calorii, dar săracă în nutrienți.

În Indonezia, obezitatea a depășit subnutriția în rândul copiilor

Indonezia s-a confruntat timp de decenii cu subnutriția asociată sărăciei, condițiilor sanitare precare și diferențelor mari de venit. În ultimii 20 de ani, țara a redus la jumătate prevalența subnutriției.

În același timp, obezitatea infantilă a crescut atât de mult încât a devenit mai frecventă decât subnutriția, potrivit unei analize a datelor globale realizate pentru Reuters de cercetători implicați în proiectul susținut de OMS. Indonezia este astfel cea mai populată țară care a trecut acest prag după China și Statele Unite.

Împreună, obezitatea și subnutriția afectează aproximativ 20% dintre cei 60 de milioane de copii de vârstă școlară din Indonezia, potrivit analizei.

La nivel global, aceeași schimbare, în care obezitatea în rândul copiilor de vârstă școlară a ajuns să depășească subnutriția, s-a produs pentru prima dată anul trecut, potrivit unei analize UNICEF a datelor globale.

Alimentele ieftine și procesate, una dintre cauzele fenomenului

Specialiștii spun că schimbarea obiceiurilor alimentare este favorizată de disponibilitatea produselor procesate și a băuturilor și alimentelor cu un conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi.

O analiză realizată de Access to Nutrition Initiative a arătat că doar 21% dintre produsele alimentare comercializate în magazinele moderne din Indonezia îndeplineau criteriul de „sănătos” utilizat de sistemul internațional de evaluare analizat. Media pentru celelalte țări incluse în evaluare, printre care Statele Unite și Filipine, era de 41%. Doar 10% dintre alimentele și băuturile ambalate comercializate în Indonezia ar fi respectat recomandările OMS privind marketingul către copii.

„Alimentele și băuturile vândute aici sunt mai nesănătoase decât cele vândute în țările dezvoltate”, a declarat Siti Nadia Tarmizi, șefa departamentului pentru bolile netransmisibile din Ministerul Sănătății din Indonezia.

Guvernul a introdus în aprilie un sistem de etichetare inspirat de modelul semaforului, cu roșu pentru niveluri ridicate de sare, grăsimi sau zahăr și verde pentru opțiuni mai sănătoase. Producătorii au însă la dispoziție doi ani pentru a se conforma. O taxă pe băuturile îndulcite cu zahăr a fost amânată în repetate rânduri.

Costurile obezității ar putea ajunge la 3.000 de miliarde de dolari

Problema are și consecințe economice majore. OMS estimează că, la nivel global, costurile asociate supraponderalității și obezității ar putea ajunge la 3.000 de miliarde de dolari până în 2030 dacă nu sunt luate măsuri. Calculul include cheltuieli medicale, pierderi de productivitate și decese premature.

În Indonezia, Federația Mondială a Obezității estimează că aceste costuri ar putea crește de la 17,5 miliarde de dolari în 2019 la aproape 47 de miliarde de dolari în 2030.

În același timp, accesul la tratamente pentru obezitate rămâne limitat. OMS estimează că doar 10% dintre persoanele care ar putea beneficia de medicamente pentru scăderea în greutate vor avea acces la acestea până în 2030, pe fondul costurilor ridicate și al limitărilor de producție. Organizația nu are în prezent recomandări privind utilizarea acestor medicamente la copii, iar în majoritatea țărilor tratamentul este aprobat începând de la 12 ani.

De la 148 de kilograme la revenirea la școală

În cazul Intan, după mai mulți ani de tratamente și consultații, familia a ajuns la o clinică din Jakarta. În urmă cu doi ani, fata a început să fie tratată la clinica pediatrului Yoga Devaera, iar anul trecut medicul a decis să acopere costurile pentru utilizarea medicamentului Ozempic, produs de Novo Nordisk, potrivit mamei adolescentei. Medicul nu a comentat cazul, invocând confidențialitatea pacientului.

De când a început tratamentul, Intan a pierdut aproximativ 40 de kilograme. Acum face trei plimbări scurte pe zi, își monitorizează pașii și aportul caloric, consumă mai multe cereale integrale și proteine slabe, precum carnea de pui, și evită zahărul.

La 15 ani, adolescenta și-a recăpătat încrederea, merge la sală, iese la restaurant cu părinții și s-a întors la școală. Spune că își dorește să devină polițistă.

„Vreau să le demonstrez oamenilor care mă agresează, care își bat joc de mine, că pot fi un erou”, a spus Intan.