Obezitatea este înscrisă în ADN-ul nostru și prezice, asemeni unei profeții genetice, tipul de corp pe care îl vom avea. În urmă cu câteva decenii, era mult mai ușor să ne răzvrătim împotriva acestui destin biologic. Astăzi însă, într-o lume „obeză”, înconjurați de produse alimentare ieftine, ultraprocesate, dependente și omniprezente, lupta cu kilogramele în plus a devenit o provocare extrem de dură. O serie de studii științifice recente vin să întărească această idee, demontând mitul conform căruia obezitatea este doar o problemă de alegere personală sau de lipsă a voinței, scrie ABC.
O cercetare masivă publicată în jurnalul PLOS Medicine, realizată pe zeci de mii de familii din Norvegia, a analizat legătura directă dintre indicele de masă corporală (IMC) al părinților și cel al copiilor. Rezultatele sunt izbitoare: genetica explică aproximativ 79% din relația mamă-copil și până la 94% din relația tată-copil în jurul vârstei de opt ani.
Totuși, autorul principal al studiului, Tom Bond (cercetător la Universitatea din Bristol), avertizează că nu trebuie să cădem în determinism genetic: „Obezitatea este determinată de o combinație între gene și mediu. Dacă copiii cresc într-un mediu sănătos, ei pot evita supraponderabilitatea, chiar dacă au moștenit gene care le cresc riscul de obezitate.”
Prevalența obezității s-a triplat în ultimele patru decenii. Deși structura genetică a umanității nu se poate modifica într-un timp atât de scurt, un alt studiu care a urmărit patru generații de britanici (născuți în 1946, 1958, 1970 și 2001) a arătat că mediul actual potențează predispoziția genetică.
O genă care favoriza îngrășarea nu avea consecințe majore acum 50-60 de ani, când fast-food-ul și produsele cu zahăr adăugat erau o raritate. Astăzi, în schimb, aceleași gene sunt activate agresiv de abundența de alimente concepute special pentru a crea dependență. În total, oamenii de știință au identificat peste 3.000 de variante genetice care ne influențează direct relația cu mâncarea, determinând între 40% și 70% din propensia către obezitate.
Această moștenire biologică explică și comportamentul diferit al pacienților în epoca modernă a celebrelor tratamente de slăbit. Un studiu publicat în revista Nature, realizat pe un eșantion de 27.000 de persoane, a demonstrat că mutațiile genetice se pot impune chiar și în fața medicamentelor de ultimă generație.
Cercetătorii au descoperit variații specifice în genele receptorilor GLP-1 și GIP (țintele medicamentelor anti-obezitate). Acesta este motivul pentru care unii pacienți slăbesc spectaculos cu ajutorul acestor injecții, în timp ce asupra altora tratamentul nu are aproape niciun efect.
Obezitatea este adesea privită ca o problemă pur estetică, fiind însoțită de multe prejudecăți sociale. Cu toate acestea, medicina modernă preferă să vorbească despre „obezități”, la plural. Secvențierea genomului arată că diferențele genetice determină nu doar dacă ne îngrășăm, ci și modul în care corpul gestionează această greutate: unele persoane cu obezitate rămân metabolic sănătoase, în timp ce altele dezvoltă rapid diabet sau boli de inimă.
Genetica nu ne transformă în victime neputincioase în fața propriului ADN și nu absolvă mediul înconjurător de vină, însă demontează definitiv ideea că toți oamenii pornesc de la aceeași linie de start în gestionarea greutății corporale.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți