VIDEO | Greșelile pe care le facem când încercăm să mâncăm „sănătos” / Dr. Narcisa Covataru: „Să nu eliminăm glutenul dacă nu avem un diagnostic medical”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În încercarea de a-și rezolva problemele hormonale sau metabolice, multe persoane ajung să elimine glutenul, lactoza, carbohidrații sau alte grupe alimentare fără un motiv medical. Într-un nou episod al podcastului „Fântâna de Sănătate”, de la G4Food, Narcisa Covataru, nutriționist dietetician, explică de ce astfel de restricții nu ar trebui făcute după recomandări găsite pe internet și de ce este important să învățăm să citim corect etichetele și să urmărim nutrienții, nu doar caloriile.

Când apare un diagnostic precum sindromul ovarelor polichistice, una dintre primele tentații poate fi aceea de a căuta rapid pe internet o „dietă pentru SOP”. De aici până la eliminarea glutenului, lactozei, carbohidraților sau a unor grupe întregi de alimente poate fi doar un pas.

Narcisa Covataru spune însă că abordarea alimentară trebuie individualizată și că astfel de restricții nu ar trebui introduse fără un motiv medical.

Recomandările pe care nu ar trebui să le urmăm

Întrebată care sunt cele mai frecvente greșeli alimentare pe care le întâlnește la adolescentele și femeile cu sindromul ovarelor polichistice și ce recomandări de pe internet ar vrea să dispară, Narcisa Covataru spune că lista este una lungă.

„Aici ar fi o listă lungă cu ce recomandări ai vrea să nu mai fie. În primul rând, aș vrea ca aceste paciente să nu-și mai elimine singure grupe întregi alimentare. Să nu eliminăm glutenul dacă nu avem un diagnostic medical, să nu eliminăm lactoza, să nu ne scoatem carbohidrații”, spune aceasta.

„Înainte să se gândească să-și numere caloriile, să-și numere nutrienții”

Un alt obicei pe care Narcisa Covataru spune că îl întâlnește frecvent este concentrarea aproape exclusivă asupra numărului de calorii.

Înainte de a urmări doar aportul caloric, pacientei îi poate fi util să verifice dacă alimentația dintr-o zi îi asigură nutrienții de care are nevoie.

„Și mi-aș dori, înainte să se gândească să-și numere caloriile, să-și numere nutrienții, practic”, spune Narcisa Covataru.

Aplicațiile de monitorizare pot fi folosite și pentru acest lucru, explică ea, astfel încât pacientele să poată vedea dacă alimentația lor asigură necesarul de proteine, carbohidrați și lipide.

„Să vadă dacă pe acea zi, pentru că avem aplicații și pentru această contorizare, nu doar pentru calorii, să vadă dacă pe acea zi ele întrunesc acel număr de proteine, de carbohidrați, de lipide.”

Problema etichetelor: „Nu citesc eticheta sau citesc doar partea aceea de calorii”

Alegerea alimentelor din supermarket este o altă zonă în care pacienții pot face greșeli, spune nutriționistul.

Potrivit acesteia, în foarte multe dintre anamnezele pe care le face, oamenii recunosc că nu citesc eticheta produsului sau se uită doar la numărul de calorii.

„Cam 80-90% din anamnezele pe care le fac, răspunsul este același. Nu citesc eticheta, sau citesc doar partea aceea de calorii”, afirmă Narcisa Covataru.

Numărul de calorii nu oferă însă, singur, toate informațiile despre valoarea nutrițională a unui produs.

„Și nu mă interesează și ce sunt în acele calorii. Câte proteine, câte fibre, câți carbohidrați, ce tip de grăsime avem acolo. Sau ingredientele.”

„Să aibă un ABC deja format” în momentul în care merg la supermarket

Pentru Narcisa Covataru, consultația nu ar trebui să îl facă pe pacient dependent permanent de specialist. Unul dintre obiective este ca acesta să învețe să ia singur decizii alimentare.

„Pentru că doar așa ei pot să se descurce și fără mine pe viitor, ceea ce eu îmi doresc”, explică ea.

Iar una dintre competențele pe care vrea să le formeze este tocmai aceea de a înțelege etichetele.

„Și să aibă un ABC deja format. Pentru că nu avem această cultură, nici copiii nici atât, dar nici noi părinții.”

Nutriționistul spune că inclusiv adulții sunt încă în proces de a învăța să descifreze informațiile de pe ambalaje.

„Și noi suntem la început cu buchisitul ăsta pe etichete și prin supermarketuri și mai fluturăm așa niște termeni pe care nici noi nu îi înțelegem cu adevărat, dar care se lipesc așa de noi în scrollările noastre pe internet.”

De ce nu este suficient să te uiți doar la zahăr

În momentul în care ajung în supermarket, consumatorii sunt tentați să verifice mai întâi elementele cele mai cunoscute de pe etichete, iar zahărul este printre acestea.

Narcisa Covataru recomandă însă o privire mai atentă asupra întregului produs.

„Nu luăm din start ce e redus sau ce vedem în reclame la televizor. Și ne uităm un pic, trecem de partea de poveste de pe fiecare ambalaj și ne uităm și la ingrediente. Cât de multe ori în tabelul ăla toată lumea se uită la zaharuri, că ăsta e cel mai ușor: zahăr, zaharuri. Dar uităm să verificăm și sare sau efectiv materia primă din ce a fost făcut acel ingredient.”

Scopul final este alegerea unui aliment care să aducă o valoare nutritivă reală, nu doar un produs care are un gust bun sau arată bine.

„Că asta vrem, să mâncăm o mâncare de calitate, care să ne hrănească. Nu doar să aibă un gust bun sau să arate bine în farfurie sau într-o poză.”

„Unii oameni vin pentru aflarea unei soluții minune”

Într-o perioadă în care internetul este plin de recomandări despre alimentație, suplimente și tratamente, tentația unei soluții rapide poate fi mare.

Narcisa Covataru spune că unii pacienți ajung să caute exact acest tip de răspuns.

„Și trebuie să rămână practic, poate că unii oameni vin pentru aflarea unei soluții minune, ultimei descoperiri științifice, ceva, o pastiluță, un tratament.”

În realitate, spune aceasta, principiile de stil de viață rămân importante pentru gestionarea pe termen lung a sănătății.

„Dar de fapt tot anumite principii de stil de viață rămân cele care îi călăuzesc și îi feresc de alte boli sau alte complicații pe parcurs.”

Schimbarea nu înseamnă o dietă restrictivă

Pentru pacienți, una dintre cele mai mari surprize poate fi că recomandările nutriționale nu arată neapărat așa cum și le imaginau.

„Cel mai frecvent copiii, dar și părinții sunt uimiți de recomandările pe care le primesc, în sensul pozitiv. Ei se așteaptă să fie o dietă restrictivă, ei se așteaptă să fie carne cu legume sau fierte totul fără gust.”

Nutriționistul descrie însă abordarea ca pe o revenire la o alimentație normală și sustenabilă.

„Nu este așa, deci este mâncare absolut normală, practic întoarcerea la normală aș spune eu mai degrabă decât dieta.”