Efectele ascunse ale dietelor fără zahăr / Cum pot fi afectate bacteriile intestinale și de ce specialiștii avertizează asupra restricțiilor extreme

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În ultimii ani, eliminarea zahărului a devenit unul dintre cele mai populare obiective alimentare. Însă un nou studiu citat de The Conversation sugerează că dietele care exclud complet zaharurile și carbohidrații simpli din alimentație ar putea avea efecte neașteptate asupra microbiomului intestinal. Cercetarea, realizată pe șoareci, a observat modificări ale bacteriilor benefice din intestin și ale metabolismului, rezultate care readuc în discuție riscurile restricțiilor alimentare extreme.

În ultimii ani, eliminarea zahărului din alimentație a devenit pentru mulți sinonimă cu un stil de viață sănătos. Pe fondul creșterii numărului de cazuri de obezitate și diabet de tip 2, recomandările nutriționale au încurajat reducerea consumului de zaharuri adăugate, iar numeroase persoane au ajuns să creadă că, dacă prea mult zahăr este dăunător, atunci eliminarea lui completă trebuie să fie soluția ideală.

Totuși, un nou studiu citat de The Conversation sugerează că lucrurile ar putea fi mai nuanțate. Cercetarea, realizată pe șoareci, a observat că o dietă fără zahăr a fost asociată cu modificări ale microbiomului intestinal, ale barierei intestinale și ale metabolismului.

Este important însă de precizat de la început că studiul nu reprezintă un argument pentru consumul de dulciuri, băuturi îndulcite sau alimente ultraprocesate bogate în zahăr adăugat. De asemenea, cercetarea a fost realizată pe un număr foarte mic de animale și nu poate fi extrapolată direct la oameni. Cu toate acestea, rezultatele aduc în discuție un aspect despre care se vorbește mai puțin: efectele pe care restricțiile alimentare extreme le pot avea asupra bacteriilor intestinale și asupra sănătății metabolice.

De ce „fără zahăr” nu înseamnă automat mai sănătos

Potrivit autorului articolului din The Conversation, Guy Guppy, lector în nutriție sportivă și fiziologia exercițiului la Kingston University, ideea că eliminarea completă a zahărului este întotdeauna benefică a devenit extrem de populară în contextul tendințelor de „clean eating”- mâncat curat.

Timp de decenii, cercetările au arătat că un consum excesiv de zahăr contribuie la apariția unor probleme precum obezitatea, diabetul de tip 2 și alte afecțiuni metabolice. În consecință, multe persoane au început să privească zahărul ca pe un ingredient care trebuie eliminat complet.

Însă noua cercetare sugerează că organismul și microbiomul intestinal funcționează mai degrabă pe baza echilibrului decât a eliminării totale a unor categorii întregi de nutrienți.

Ce au observat cercetătorii

În cadrul experimentului, șoarecii au fost hrăniți cu o dietă fără zahăr și au fost comparați cu alte grupuri de animale.

La prima vedere, rezultatele păreau încurajatoare. Animalele nu au luat în greutate și nu prezentau semne evidente care să indice probleme metabolice.

Însă analizele efectuate ulterior au arătat că situația era mai complexă.

Cercetătorii au observat că, în ciuda unei greutăți corporale normale, metabolismul animalelor era afectat. De asemenea, organismul lor și-a pierdut parțial capacitatea de a elimina eficient glucoza din sânge, iar unii hormoni implicați în funcționarea intestinului și în reglarea metabolismului au prezentat modificări.

Aceste rezultate sugerează că o persoană poate avea o greutate normală și, în același timp, să prezinte semne de disfuncție metabolică, mai ales dacă sănătatea microbiomului intestinal este afectată.

Legătura dintre zahăr și bacteriile intestinale

Pentru a înțelege rezultatele, cercetătorii au analizat microbiomul intestinal, ecosistemul format din trilioane de bacterii, fungi și alte microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Multe dintre bacteriile considerate benefice utilizează carbohidrați și zaharuri simple ca sursă de energie. În urma proceselor de fermentație, aceste microorganisme produc compuși care au un rol esențial pentru sănătatea organismului.

Acești compuși contribuie la:

• menținerea integrității barierei intestinale;
• hrănirea celulelor care căptușesc intestinul;
• reglarea răspunsului imun;
• reducerea inflamației;
• susținerea sensibilității la insulină;
• reglarea apetitului.

Potrivit autorilor, atunci când anumite surse de carbohidrați sunt eliminate complet din alimentație, o parte dintre bacteriile benefice pot rămâne fără combustibilul necesar pentru a se dezvolta și pentru a-și îndeplini funcțiile.

Ce este „intestinul permeabil” și de ce contează

Una dintre explicațiile propuse de cercetători este legată de ceea ce este cunoscut popular drept „leaky gut” sau intestin permeabil.

În mod normal, intestinul este protejat de o barieră formată din mucus și celule specializate care controlează ce substanțe trec în organism și ce rămâne în interiorul tubului digestiv.

Atunci când bacteriile benefice scad, iar echilibrul microbiomului este perturbat, această barieră poate deveni mai vulnerabilă.

Autorii explică faptul că anumite toxine bacteriene și compuși inflamatori pot traversa mai ușor peretele intestinal și pot ajunge în circulație, declanșând reacții inflamatorii în organism.

În experiment, cercetătorii au observat indicii care sugerează că o dietă extrem de restrictivă ar putea contribui la afectarea acestei bariere intestinale.

Cum reacționează microbiomul când este privat de anumite surse de hrană

Potrivit explicațiilor oferite în articol, atunci când bacteriile benefice nu mai primesc combustibilul de care au nevoie, populațiile acestora încep să scadă.

În schimb, alte microorganisme, mai adaptate condițiilor de stres, pot deveni dominante.

Această schimbare a compoziției microbiomului este cunoscută sub numele de disbioză și a fost asociată în numeroase studii cu inflamația cronică, tulburările metabolice și anumite afecțiuni digestive.

Autorii subliniază că microbiomul are nevoie de o varietate de surse nutritive pentru a rămâne divers și rezilient.

Nu este un argument pentru consumul de zahăr adăugat

Un aspect pe care autorii îl evidențiază în mod repetat este că rezultatele nu trebuie interpretate ca o recomandare de a consuma mai multe dulciuri.

Dimpotrivă, există suficiente dovezi care arată că excesul de zahăr adăugat contribuie la apariția obezității, diabetului de tip 2 și a altor probleme metabolice.

Mai mult, dieta utilizată în experiment a fost una foarte diferită de alimentația occidentală obișnuită, care este caracterizată prin consum ridicat de calorii, grăsimi și produse ultraprocesate.

În acest context, reducerea consumului de zahăr adăugat rămâne o recomandare validă pentru majoritatea oamenilor.

Ceea ce sugerează studiul este că eliminarea completă a tuturor surselor de zaharuri și carbohidrați poate avea consecințe diferite de cele anticipate.

Ce tip de zahăr este important pentru microbiom

Autorul articolului atrage atenția asupra unei diferențe importante între zahărul adăugat și zaharurile care se găsesc în mod natural în alimente.

Fructele, legumele și cerealele integrale conțin zaharuri naturale, însă acestea vin la pachet cu fibre, vitamine, minerale și compuși bioactivi care susțin sănătatea intestinală.

Fibrele reprezintă una dintre principalele surse de hrană pentru bacteriile intestinale benefice și contribuie la producerea unor acizi grași cu lanț scurt, considerați esențiali pentru sănătatea colonului.

Ce recomandă specialiștiii

Pornind de la aceste rezultate, autorii recomandă o abordare echilibrată a alimentației.

Printre strategiile sugerate se numără:

• consumul unei varietăți cât mai mari de fructe și legume;
• includerea cerealelor integrale în alimentație;
• asigurarea unui aport adecvat de fibre;
• evitarea dietelor extrem de restrictive fără recomandare medicală;
• consumul regulat de alimente fermentate.

Alimentele fermentate pot susține microbiomul

Pentru persoanele care au urmat perioade îndelungate diete foarte restrictive, specialiștii recomandă introducerea unor alimente fermentate care pot contribui la diversificarea microbiomului intestinal.

Printre acestea se numără:

• chefirul;
• iaurtul cu culturi vii;
• varza murată;
• alte alimente fermentate tradițional.

Aceste produse conțin microorganisme benefice care pot ajuta la refacerea echilibrului microbiologic intestinal.