Unele gusturi nu se uită niciodată. Un pilaf cu verdețuri, o tocăniță de cartofi, căpșuni cu smântână sau floricele de porumb făcute pentru serile de fotbal pot deveni adevărate capsule ale timpului. De Ziua Copilului, i-am întrebat pe patru dintre cei mai cunoscuți chefi din România ce mâncăruri îi trimit instant în copilărie și ce loc mai ocupă astăzi memoria gustului în viața celor mici.
Răspunsurile lor vorbesc despre familie, mese împreună, rețete simple și emoții care rezistă peste ani.
Pentru chef Alex Burcă, gustul copilăriei are aroma verdețurilor de sezon.
„Gustul care mă duce instant în copilărie, mai ales acum când e un sezon foarte bun pentru verdețuri, e un simplu pilaf, fiert în zeamă de pui și cu multă verdeață. Cu ștevie, mărar și cimbrișor”.
Dintre toate preparatele copilăriei, unul a rămas special și astăzi.
„Bunica mea făcea mâncare foarte bună, cu toate că ura să gătească sau să mănânce și știu că sună simplist, dar cartofii prăjiți cu brânză frământată e și preparatul pe care îl gătesc și acum și a rămas preferatul meu”.
În privința relației copiilor cu mâncarea, chef-ul consideră că rolul părinților este esențial.
„Depinde de la părinte la părinte cum îi creează mediul, gustul, ce mâncare îi dă copilului și cum încep diversificarea”.
Vă recomandăm să citiți și: Greșelile bine intenționate prin care stricăm relația copiilor cu mâncarea / Tania Fântână (nutriționst): „Una dintre cele mai frecvente greșeli este folosirea dulciurilor ca recompensă”
Pentru chef Sorin Stoica, copilăria nu poate fi rezumată la un singur preparat, însă există unul care îi revine mereu în minte.
„E foarte greu să am un răspuns care să includă doar un singur fel de mâncare, dar un fel de mâncare pe care mi-l amintesc când deschid acest subiect este tocănița de cartofi a mamei. Era un fel de mâncare nelipsit din bucătăria de acasă, iar datorită aspectului ăsta am dezvoltat și o relație de love-hate”.
Amintirile legate de bunici sunt asociate cu ingrediente simple.
„Mâncarea de la bunica e în amintirea mea legată de roșiile din spatele casei și brânza proaspătă de vaci. Cu toate că bunicii mei nu mai sunt de mai bine de 25 de ani, nu am cum să uit această imagine întipărită în memorie.”
Memoria gustului se regăsește și în proiectele sale actuale. În noul meniu al restaurantului Eto, preparate precum saramura cu pește de Dunăre, plăcinta cu brânză sau tocănița de cartofi sunt inspirate din copilărie și din felul în care gusturile timpurii ne formează.
Chef-ul observă însă că relația copiilor cu mâncarea s-a schimbat.
„Nu a dispărut în totalitate, dar acest aspect cred că s-a schimbat în ultimii ani. Nu ne mai petrecem mult timp în bucătărie sau în jurul mesei gătind și timpul a devenit inamicul nostru. Avem toate instrumentele necesare să ne dorim din ce în ce mai puțin să petrecem timp în bucătărie, avem platforme de delivery, mereu există senzația de grabă”.
Totuși, el speră ca obiceiul de a găti și de a petrece timp împreună la masă să nu se piardă.

Foto: Instagram Chef Sorin Stoica
Chef Marius Tudosiei vorbește despre un preparat mai puțin cunoscut în multe zone ale țării, dar definitoriu pentru copilăria sa din nordul Moldovei.
„Căpșuni cu smântână și cu mămăligă. Căpșunile zdrobite cu un strop de zahăr, amestecate cu smântână, bine răcite și mâncate cu mămăligă caldă, din aia vârtoasă”.
În casa sa, ciorbele erau nelipsite.
„Acre, făcute neapărat cu borș acru, consistente chiar dacă erau doar din legume. Cred că ciorbele ne definesc pe noi, românii, și mi se pare că exploatăm mult prea puțin această tradiție”.
Una dintre rețetele pe care le păstrează neschimbate este borșul de sfeclă roșie al mamei.
„Îl facem după rețeta scrisă de mama, pe o foaie de caiet de matematică, și de fiecare dată oamenii reacționează extrem de bine la această rețetă”.
Preparatul a ajuns inclusiv în meniurile pentru grădinițe.
„Copiii o adoră și o numesc «supa roz»”.
În opinia sa, relația emoțională cu mâncarea s-a deteriorat în ultimele decenii.
„Mâncarea nu este doar combustibil, mâncarea este memorie, identitate, emoție. Iar copiii suferă fără măcar să-și dea seama ce au pierdut.”
Pentru chef Adi Hădean, gustul copilăriei este format dintr-o colecție întreagă de amintiri.
„Floricelele de porumb în serile în care era meci de fotbal la TV și tata făcea câte un bol mare, să avem măcar până la pauză. Salata de vinete, roșiile cu ceapă, pepenele roșu, astea mă întorc la verile din Pâncota, mămăliga cu brânză și jumări mă duce în Firiza, în Maramureș”.
Pentru că a crescut într-o familie în care se gătea mult și bine, îi este greu să identifice un singur preparat emblematic.
„Ai mei găteau bine și mult, noi fiind familie mare. Depinde de sezon. Se gătea mult în funcție de sezon și de ce creștea în grădină.”
Influența copilăriei se regăsește și astăzi în bucătăria sa.
„Aproape tot ce gătesc are sursa în copilărie. Supe, ciorbe, tocănițe și fripturi, astea-s de acasă de la mama”.
În ceea ce privește generațiile tinere, chef-ul crede că exemplul familiei rămâne decisiv.
„Ai mei da, precis (au aceeași relație emoțională cu mâncarea pe care o aveam noi – n.red.). Pentru că nu am schimbat nici atitudinea, nici respectul, nici statul la masă în familie. Mâncarea din casa noastră te face să simți ceva, ceea ce ar trebui să facă orice mâncare.”
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți