Toxine fungice în 212 de alternative la carne și băuturi vegetale, testate în Marea Britanie/ Cercetătorii cer o monitorizare mai atentă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Parma, în colaborare cu Universitatea Cranfield, ridică noi semne de întrebare privind siguranța alimentară în sectorul produselor pe bază de plante. Oamenii de știință au analizat 212 de alternative la carne și băuturi vegetale comercializate în Marea Britanie, iar rezultatul a fost neașteptat: fiecare dintre produsele testate conținea cel puțin o micotoxină, adică o toxină produsă în mod natural de anumite ciuperci.

Cercetătorii au identificat în total 19 tipuri de micotoxine, unele dintre produsele analizate conținând mai multe astfel de substanțe.

Constatarea nu înseamnă însă că produsele analizate sunt, în mod automat, periculoase pentru consumatori. Potrivit cercetătorilor, concentrațiile detectate au fost sub nivelurile recomandate de Uniunea Europeană. Problema pe care studiul o aduce în atenție este mai degrabă cea a expunerii repetate: ce se întâmplă atunci când produse contaminate cu niveluri mici de micotoxine sunt consumate frecvent, pe perioade lungi?

De la burgeri vegetali, la lapte de ovăz

Cercetarea a urmărit o categorie de produse care a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani. În eșantion au intrat diverse alternative vegetale la produsele de origine animală, inclusiv burgeri vegetali, produse asemănătoare bucăților de pui, cârnați vegani, dar și băuturi pe bază de plante, precum cele din ovăz, migdale și soia, potrivit sciencedaily.com

Aceste produse au la bază ingrediente vegetale care, asemenea materiilor prime agricole convenționale, pot fi expuse contaminării fungice în diferite etape ale lanțului de producție.

Cerealele, leguminoasele și semințele pot intra în contact cu mucegaiuri atât în perioada de cultivare, cât și în timpul recoltării, transportului sau depozitării. Unele dintre aceste ciuperci pot produce micotoxine.

Prin urmare, prezența acestor compuși nu este specifică exclusiv alimentelor vegane sau vegetariene. Particularitatea evidențiată de cercetători este însă faptul că produsele pe bază de plante folosesc adesea mai multe materii prime vegetale, ceea ce poate face evaluarea expunerii mai complexă.

Toate cele 212 de produse au conținut cel puțin o micotoxină

Rezultatul central al studiului este că 100% dintre produsele analizate au prezentat cel puțin o micotoxină.

Cercetătorii au urmărit 19 astfel de toxine, iar unele produse au prezentat simultan mai multe tipuri.

Totuși, nivelurile măsurate au rămas sub valorile recomandate la nivel european. Din această perspectivă, autorii nu susțin că rezultatele reprezintă dovada unui risc imediat pentru consumator.

Mai importantă este, în opinia lor, evaluarea expunerii pe termen lung.

Un consumator care mănâncă ocazional un burger vegetal sau consumă din când în când o băutură pe bază de ovăz se află într-o situație diferită de cea a unei persoane care își construiește dieta aproape exclusiv în jurul unor astfel de produse și le consumă zilnic.

De ce contează expunerea cumulativă

Micotoxinele sunt compuși toxici produși natural de anumite specii de fungi. Expunerea alimentară la aceste substanțe este un subiect important pentru siguranța alimentară deoarece efectele nu trebuie neapărat analizate doar prin prisma unei singure mese sau a unui singur produs.

Cercetătorii atrag atenția asupra posibilității ca expunerea repetată la niveluri mici să devină relevantă atunci când se acumulează în timp.

Materialul de cercetare subliniază că un consum individual de produse pe bază de plante este puțin probabil să provoace probleme prin simpla prezență a unor niveluri scăzute de micotoxine. În schimb, o dietă bazată în proporție foarte mare pe astfel de alimente poate ridica alte întrebări privind expunerea cumulativă, care trebuie evaluate prin studii de risc.

În cazul unor expuneri severe la anumite micotoxine, literatura științifică a asociat aceste substanțe cu efecte precum afectarea ficatului și rinichilor, suprimarea sistemului imunitar și apariția cancerului. Aceste efecte nu trebuie însă extrapolate automat la nivelurile detectate în produsele analizate în acest studiu.

„Micotoxinele apar în mod natural în alimente”

Andrea Patriarca, lector universitar senior în micologie la Universitatea Cranfield, subliniază că prezența micotoxinelor nu trebuie interpretată ca un motiv pentru ca oamenii să renunțe la alimentele pe bază de plante.

„Micotoxinele apar în mod natural în alimente și nu pot fi evitate complet. Ca și consumatori, nu ar trebui să ne fie teamă sau descurajați să ne bucurăm de o varietate de produse.”

În același timp, cercetătoarea atrage atenția asupra unei probleme de reglementare și monitorizare pe măsură ce noi categorii de alimente ajung pe piață.

„Cu toate acestea, apare o preocupare semnificativă atunci când alimente noi intră pe piață, deoarece în prezent nu există reglementări stabilite pentru monitorizarea micotoxinelor.”

Patriarca spune că echipele de cercetare colaborează cu sectoare diferite ale industriei alimentare, de la producători agricoli până la companii de procesare, pentru dezvoltarea unor metode mai eficiente de gestionare a micotoxinelor.

„Colaborăm îndeaproape cu diverse sectoare din industria alimentară, de la fermieri la companii alimentare, pentru a ajuta la implementarea unei gestionări eficiente a micotoxinelor integrate în standardele de siguranță alimentară.”

Produsele cu mai multe ingrediente complică evaluarea riscului

Unul dintre aspectele importante pentru industria alimentară este complexitatea tot mai mare a unor produse vegetale moderne.

Un burger vegetal, de exemplu, nu este neapărat realizat dintr-o singură materie primă. Poate include cereale, leguminoase, semințe, proteine vegetale, uleiuri și numeroase alte ingrediente.

Același lucru este valabil pentru băuturile vegetale și alte produse formulate pentru a reproduce proprietățile alimentelor convenționale.

Această complexitate face ca evaluarea riscului să nu se limiteze la analiza unei singure materii prime. Trebuie luată în calcul combinația ingredientelor și frecvența cu care produsul este consumat.

Patriarca explică faptul că datele obținute în cadrul cercetării pot contribui tocmai la această evaluare.

„Datele din cercetarea noastră ajută organizațiile de siguranță alimentară să evalueze riscurile, în special în cazul produselor complexe cu ingrediente multiple.”

Cât consumă populația și cât de des?

O întrebare esențială care rămâne după identificarea micotoxinelor este legată de comportamentul consumatorilor.

Nu este suficient să știm că o toxină poate fi detectată într-un produs. Pentru evaluarea riscului trebuie cunoscute și cantitatea consumată, frecvența consumului, durata expunerii și contribuția celorlalte alimente din dietă.

Tocmai de aceea, cercetătorii de la Cranfield și Universitatea din Parma continuă să evalueze expunerea în funcție de diferite tipare alimentare.

„În prezent, colaborăm cu Universitatea din Parma pentru a evalua riscurile cu care se confruntă populația, bazate pe diferite obiceiuri alimentare. Scopul nostru este de a oferi consultanță factorilor de decizie și de a crește gradul de conștientizare în rândul consumatorilor vulnerabili.”

Această etapă este importantă pentru că piața alimentelor pe bază de plante nu mai reprezintă o nișă restrânsă. Alternativele vegetale au intrat în supermarketuri, restaurante și meniurile consumatorilor obișnuiți, iar gama de produse s-a extins considerabil.