16 octombrie, Ziua Mondială a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare: România aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare, în timp ce aproape unul din cinci români nu își permite o masă adecvată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe 16 octombrie este marcată Ziua Mondială a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare, un prilej de a readuce în atenție una dintre marile contradicții ale sistemului alimentar: cantități uriașe de mâncare ajung la gunoi, în timp ce milioane de oameni se confruntă cu dificultăți în a-și asigura o alimentație adecvată.

În România, estimările citate de Ministerul Agriculturii indică aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente aruncate anual, echivalentul a circa 150 de kilograme pentru fiecare locuitor. În același timp, datele Eurostat arată că, în 2025, 18,1% dintre români nu își permiteau o masă cu carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile, față de media de 8,5% în Uniunea Europeană.

Risipa alimentară nu este doar o problemă de consum. Ea înseamnă resurse irosite, costuri economice și un impact semnificativ asupra mediului, dar și alimente care ar putea fi folosite sau redistribuite în loc să ajungă la gunoi.

Peste un miliard de tone de deșeuri alimentare la nivel mondial

La nivel global, raportul UNEP Food Waste Index 2024 estimează că, în 2022, au fost generate aproximativ 1,05 miliarde de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a circa 132 de kilograme pe cap de locuitor.

Gospodăriile au reprezentat 60% din total, sectorul serviciilor alimentare, inclusiv restaurantele, 28%, iar comerțul cu amănuntul, 12%.

Datele arată că risipa apare în mai multe puncte ale lanțului alimentar. Alimentele se pot pierde în gospodării, restaurante și magazine, dar și în etapele de distribuție și gestionare a produselor. Indiferent de locul în care apare, risipa înseamnă bani pierduți și resurse consumate inutil.

Impactul este și unul climatic. Potrivit UNEP, pierderile și risipa alimentară sunt responsabile pentru aproximativ 8-10% din emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră. Costul economic global este estimat la aproximativ un trilion de dolari pe an.

În Uniunea Europeană, gospodăriile generează peste jumătate din risipa alimentară

Cele mai recente date Eurostat menționate în comunicat arată că, în 2024, în Uniunea Europeană au fost generate 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, adică aproximativ 129 de kilograme pe locuitor.

Gospodăriile au reprezentat peste jumătate din total. Restaurantele și celelalte servicii alimentare au contribuit cu 12% la risipa alimentară europeană, echivalentul a aproximativ 15 kilograme pe locuitor.

În România, estimările citate de Ministerul Agriculturii, prin AGERPRES, indică aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente aruncate anual, respectiv circa 150 de kilograme pe persoană.

Există însă o limitare importantă: România nu dispune încă de o imagine completă, măsurată uniform, a risipei alimentare pentru fiecare sector. Ministerul Agriculturii a precizat că nu deține date oficiale proprii privind nivelul exact al deșeurilor alimentare și lucrează cu estimări.

Măsurarea consecventă a fenomenului este esențială pentru identificarea surselor pierderilor și pentru stabilirea unor măsuri eficiente de reducere a acestora.

Aproape unul din cinci români nu își permite o masă adecvată

Contrastul dintre cantitățile de alimente aruncate și dificultățile de acces la hrană este una dintre cele mai importante dimensiuni sociale ale problemei.

Potrivit Eurostat, în 2025, 18,1% dintre români nu își permiteau o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile. La nivelul Uniunii Europene, media era de 8,5%.

În acest context, prevenirea risipei alimentare înseamnă nu doar reducerea cantităților aruncate, ci și identificarea modalităților prin care alimentele încă bune pentru consum pot fi folosite, donate sau redistribuite în condiții corespunzătoare.

De ce contează risipa alimentară în restaurante și în industria alimentară

În restaurante, cantine, cafenele, unități de catering și alte afaceri din industria alimentară, pierderile pot apărea în mai multe etape: la achiziția materiilor prime, în timpul depozitării, la prepararea produselor sau după servirea porțiilor.

Achizițiile care depășesc necesarul, produsele care expiră înainte de a fi utilizate, pierderile din bucătărie, porțiile prea mari și variațiile numărului de clienți pot genera cantități importante de alimente irosite.

Problema are și o dimensiune economică. Fiecare kilogram de alimente aruncat înseamnă costuri cu materia primă, energia, depozitarea și munca depusă pentru producerea sau prepararea acestora.

Reducerea pierderilor presupune o mai bună planificare a achizițiilor, gestionarea atentă a stocurilor, standardizarea rețetelor, urmărirea cantităților aruncate și redirecționarea produselor care mai pot fi folosite în condiții de siguranță.

Ce obligații au operatorii economici în România

România are un cadru legislativ dedicat prevenirii și reducerii risipei alimentare, prin Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Legislația stabilește măsuri pentru operatorii economici din sectorul agroalimentar și prevede obligații privind prevenirea și reducerea risipei de-a lungul lanțului alimentar.

Potrivit comunicatului, operatorii economici vizați trebuie să întreprindă măsuri pentru diminuarea risipei și să transmită autorităților rapoarte anuale privind planurile, acțiunile realizate și rezultatele obținute.

Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, pusă la dispoziție de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, permite depunerea planurilor și rapoartelor anuale. Începând din 2026, operatorii economici vizați trebuie să încarce până la 31 martie documentele aferente anului precedent, conform calendarului descris în comunicat.

Pentru afacerile mici și mijlocii, provocarea este să transforme aceste obligații într-un proces de lucru clar, care să permită atât respectarea cerințelor legale, cât și identificarea pierderilor ce pot fi reduse.

Soluțiile digitale pot ajuta la evidența risipei alimentare

Reducerea risipei începe cu măsurarea. Fără date despre produsele pierdute, cantități, perioade și cauze, operatorii economici au dificultăți în a identifica problemele și în a evalua rezultatele măsurilor luate.

În acest context, soluțiile digitale pot simplifica evidența produselor redirecționate, centralizarea informațiilor și pregătirea raportărilor necesare.

Valori Nutriționale, platformă românească dedicată antreprenorilor din HoReCa și industria alimentară, a dezvoltat un modul pentru gestionarea risipei alimentare. Potrivit companiei, acesta îi ajută pe operatori să gestioneze planul anual de diminuare, să țină evidența produselor redirecționate și să pregătească informațiile necesare raportării.

Platforma oferă și soluții pentru calcularea și afișarea ingredientelor, alergenilor, aditivilor și valorilor nutriționale în meniuri digitale. Portofoliul său include, de asemenea, instrumente pentru managementul rețetelor, colectarea feedbackului de la clienți și gestionarea unor procese de conformare.

În cazul risipei alimentare, digitalizarea poate contribui atât la simplificarea evidenței și a raportării, cât și la identificarea punctelor în care apar pierderile. Eficiența acestor instrumente depinde însă de folosirea lor consecventă și de calitatea datelor înregistrate.

Reducerea risipei începe cu măsuri concrete

Ziua Mondială a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare readuce în atenție nevoia de a folosi mai eficient resursele și de a reduce cantitățile de hrană care ajung la gunoi.

Pentru gospodării, prevenirea risipei poate începe cu planificarea cumpărăturilor, adaptarea porțiilor, folosirea alimentelor rămase și gestionarea atentă a produselor din frigider. Pentru restaurante și alți operatori din industria alimentară, sunt importante evidența stocurilor, standardizarea rețetelor, procedurile clare și monitorizarea constantă a pierderilor.

Într-o țară în care estimările indică milioane de tone de alimente aruncate anual, iar aproape unul din cinci oameni nu își permite o masă adecvată o dată la două zile, risipa alimentară este o problemă economică, socială și de mediu.

Primul pas pentru reducerea ei este identificarea cantităților pierdute, a locurilor în care apar pierderile și a măsurilor care pot împiedica alimentele să ajungă inutil la gunoi.