VIDEO Ce înseamnă lapte neomogenizat și de ce apare „dopul de smântână” / Alina Donici, cofondatoarea Artesana: „Acesta este testul suprem”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Tot mai mulți consumatori caută produse cât mai puțin procesate și observă, mai ales în cazul lactatelor, termeni precum „lapte neomogenizat”. Pentru mulți, însă, diferența dintre laptele industrial și cel neomogenizat rămâne neclară. Invitată în podcastul G4Food, Alina Donici, cofondatoarea Artesana, a explicat ce înseamnă, concret, procesul de omogenizare, de ce apare celebrul „dop de smântână” și care sunt diferențele dintre un lapte procesat industrial și unul păstrat cât mai aproape de forma lui naturală.

Vezi galeria foto
5 poze

Potrivit Alinei Donici, omogenizarea este un proces industrial prin care grăsimea din lapte este fragmentată pentru ca produsul final să aibă aceeași consistență și același aspect de fiecare dată.

„Omogenizatorul este un echipament industrial prin care trece laptele la 200 de bari și se sparge globula de grăsime din lapte pentru a obține un lapte uniform. În momentul în care spargi acea globulă de grăsime, ea nu mai are capacitatea să se ridice la suprafață.

Pe noi nu ne interesează să obținem un lapte uniform. Din contră, ne interesează să păstrăm laptele cât mai aproape de forma lui naturală. De aceea nu spargem acea globulă de grăsime și ea se ridică în mod firesc deasupra și formează acel brâu de smântână pe care consumatorii îl văd în sticlă”, a explicat cofondatoarea Artesana.

De ce apare „dopul de smântână”

Mulți consumatori observă la laptele sau iaurturile neomogenizate un strat mai gros de smântână la suprafață, lucru care poate părea neobișnuit pentru cei obișnuiți cu produsele industriale.

Potrivit Alinei Donici, acesta este unul dintre cele mai simple semne că laptele nu a trecut prin procesul de omogenizare.

„Globula de grăsime fiind mare se ridică deasupra și formează acel dop de smântână. Acesta este testul suprem. Putem întoarce sticla cu susul în jos și produsul nu curge pentru că are acel dop de smântână format natural.

Pentru noi, acel dop de smântână este dovada că laptele nu a fost omogenizat și că grăsimea și-a păstrat structura naturală”, a explicat ea.

„Laptele nu este la fel tot timpul”

Fondatoarea Artesana spune că unul dintre cele mai dificile lucruri a fost să îi convingă pe consumatori că un produs natural nu poate fi identic în fiecare zi a anului.

„Noi de când am ieșit în piață a trebuit să le reamintim oamenilor că laptele nu este la fel tot timpul, că se poate schimba consistența aceluiași iaurt pe aceeași rețetă și că inclusiv gustul poate să difere puțin de la un anotimp la altul.

Consumatorul modern s-a obișnuit cu produse perfect standardizate, dar laptele este un produs viu. El este influențat de foarte mulți factori și nu poate fi identic în fiecare zi”, a spus ea.

Foto Arhiva personala

Potrivit antreprenoarei, calitatea laptelui este influențată inclusiv de hrana și condițiile în care trăiesc animalele.

„Contează foarte mult cu ce sunt hrănite vacile, în ce context trăiesc, igiena, lumina, dacă ele se pot plimba. Toate lucrurile acestea se reflectă în calitatea laptelui. Laptele este rezultatul unui întreg ecosistem și nu poate fi redus doar la un procent de grăsime sau de proteină”, a explicat Alina Donici.

Ce înseamnă „pasteurizare blândă”

Pe lângă lipsa omogenizării, Artesana folosește ceea ce compania numește „pasteurizare blândă”.

„Pasteurizarea noastră se întâmplă până în 100 de grade, pentru că ne interesează foarte mult să păstrăm toți nutrienții în lapte.

Între un produs natural, sănătos și plin de nutrienți și un termen de valabilitate mare nu poți să pui niciodată semnul egal. Și aici am argumentat mereu că laptele este un produs viu și el trebuie să rămână așa.

Există mai multe tipuri de pasteurizare. Dacă pasteurizezi la 120, 140 sau 160 de grade, ai un termen mult mai mare de valabilitate. Cu cât urci temperatura de pasteurizare, cu atât termenul este mai mare, dar cu atât produsul este mai lipsit de nutrienți.

Transformi un organism viu într-un organism steril. Ori, din punctul meu de vedere, trebuie să avem foarte mare grijă la acest lucru și să nu ne hrănim doar cu produse sterile”, a afirmat cofondatoarea Artesana.

„Trebuie să ne hrănim, nu doar să mâncăm”

Alina Donici spune că discuția despre laptele neomogenizat este legată, de fapt, de o preocupare mai largă pentru alimente cât mai puțin procesate și mai bogate în nutrienți.

„Trebuie să ne hrănim, nu doar să mâncăm. Microbiomul nostru are nevoie de nutrienți, trebuie să hrănim bacteriile bune, iar produsele pe care le consumăm trebuie să fie pline de nutrienți”, a spus ea.

Podcastul integral cu Alina Donici, cofondatoarea Artesana, poate fi urmărit pe canalul de YouTube G4Food. Antreprenoarea vorbește pe larg despre laptele neomogenizat, etichete, microbiom, produse ultra-procesate, alimentația copiilor și provocările industriei alimentare din România.