VIDEO | Când hrana devine refugiu pentru emoțiile dificile / Dr. Ion Niculăescu: „Publicitatea asociază frecvent alimentele cu fericirea, familia, prietenia sau momentele de răsfăț. O asemenea imagine poate crea o legătură emoțională cu produsul”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În podcastul „Fântâna de Sănătate”, realizat de Tania Fântână la G4Food, invitatul ediției a fost dr. Ion Nicolaescu, health coach și consilier în nutriție. Discuția a continuat cu legătura dintre plăcerea oferită de mâncare, publicitate și tendința de a folosi alimentele pentru calmarea emoțiilor dificile. Consumul ocazional al unui produs ultraprocesat nu reprezintă automat o problemă. Riscul apare atunci când asemenea produse înlocuiesc constant mesele variate și devin principala sursă de confort, recompensă sau relaxare.

În cadrul discuției, alimentele ultraprocesate au fost descrise drept un „prieten fals”. Ele pot oferi plăcere imediată și comoditate, fără să înlocuiască însă nevoia unei alimentații diversificate. Nicio gustare ambalată nu poate furniza singură toate proteinele, fibrele, vitaminele și mineralele necesare organismului.

Asocierea emoțional cu un produs

Publicitatea asociază frecvent alimentele cu fericirea, familia, prietenia sau momentele de răsfăț. O asemenea imagine poate crea o legătură emoțională cu produsul. Aceasta este însă o strategie de marketing, nu dovada că alimentul poate produce bunăstare psihologică de durată.

Plăcerea și bucuria nu pot fi separate complet printr-o graniță între corp și psihic. Mâncarea produce senzații plăcute, dar poate participa și la experiențe emoționale autentice. O masă împreună cu familia poate însemna gust, apropiere, siguranță și apartenență. Problema apare când mâncarea devine principala metodă folosită pentru amorțirea stresului, furiei, fricii sau tristeții. O persoană poate observa că, imediat după o experiență neplăcută, caută automat dulciuri, gustări sărate, alcool ori băuturi îndulcite.

Repetarea acestui traseu poate forma un obicei. Emoția negativă devine semnalul, consumul devine răspunsul, iar plăcerea de moment oferă o ușurare temporară. Cauza inițială rămâne însă nerezolvată și poate declanșa din nou același comportament.

Emoțiile negative pot reduce apetitul

Acest mecanism nu apare identic la toate persoanele. Emoțiile negative pot reduce apetitul în unele cazuri și îl pot crește în altele. Apariția unui episod de mâncat pe fond de stres nu înseamnă automat dependență sau tulburare de alimentație compulsivă.

Ion Nicolaescu a discutat și despre persoanele care spun că se îngrașă „și de la apă”. Afirmația exprimă adesea frustrarea produsă de încercările nereușite de a slăbi. Apa și aerul nu furnizează energia necesară formării țesutului adipos. Greutatea indicată de cântar poate crește temporar prin retenție de apă, conținut digestiv, modificări hormonale sau refacerea rezervelor de glicogen. Această variație nu este identică cu acumularea de grăsime.

Nici plăcerea simțită în timpul mesei nu determină direct organismul să depoziteze mai multă grăsime. Creșterea țesutului adipos apare, în timp, atunci când aportul energetic depășește constant consumul organismului. Genetica, somnul, medicamentele, bolile și nivelul de activitate pot influența acest echilibru.

Mâncarea foarte gustoasă și densă caloric poate favoriza indirect îngrășarea dacă determină consumarea unor cantități mai mari. Plăcerea nu este problema în sine. Contează compoziția alimentelor, porția, frecvența și totalul dietei.

Mâncatul mai lent, recomandat

Mâncatul lent și reducerea distragerilor pot ajuta unele persoane să observe mai bine foamea, sațietatea și gustul. Telefonul sau televizorul pot muta atenția de la masă, dar renunțarea la ecrane nu reprezintă singură o metodă garantată de slăbire.

Nici toate alimentele procesate nu trebuie considerate nesănătoase. Iaurtul, legumele congelate, conservele simple și pâinea sunt, de asemenea, produse procesate. Diferența o fac ingredientele, valoarea nutritivă, gradul de procesare și locul ocupat în alimentația zilnică.

Scopul unei relații echilibrate cu mâncarea nu este eliminarea plăcerii. Este important ca hrana să rămână sursă de energie, nutrienți și satisfacție, fără să devină singurul răspuns la dificultățile emoționale.