VIDEO | Ciorba românească, de la „zeamă acră” la posibil brand gastronomic național / „Ciorba de burtă ar trebui pusă pe drapelul gastronomic” / „Când nu ai nimic în frigider, faci o ciorbă” / „Te scoală din boală”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ciorba românească este una dintre puținele mâncăruri care apar aproape zilnic pe mesele românilor, în zeci de variante, de la ciorba de perișoare și cea de burtă până la zămurile de legume și ciorba de potroace. Cu ocazia Zilei Naționale a Ciorbei, organizată între 25 și 27 septembrie, la București, G4Food a întrebat cinci persoane (gastronomul Mircea Groza,  chef Albert Cristian, brutarul chef Daniel Ion și actorii Marius Vizante și Silviu Petcu) cum ar explica unui străin ce este ciorba românească și dacă aceasta poate deveni un brand gastronomic al României.

Ciorba are un loc aparte în gastronomia românească, atât prin varietatea rețetelor, cât și prin frecvența cu care este consumată. Pentru Mircea Groza, gastronom, explicația nu poate fi făcută doar prin cuvinte. „Cea mai bună metodă ar fi să-i invit să guste”, spune el.

Mircea Groza, gastronom: „Zama de toamnă” ar putea reprezenta România

Dacă ar trebui să aleagă o singură ciorbă pentru promovarea României în lume, Mircea Groza nu se oprește la una dintre rețetele clasice cu carne.

„Zama de toamnă în care nu punem carne. Punem tot ce este în grădină”, explică gastronomul.

Rețeta diferă de la o gospodărie la alta și poate include legumele disponibile în acel moment, apoi este acrită cu suc de roșii, borș sau zer. Groza amintește și de variantele cu păstăi, pe care le consideră reprezentative pentru bucătăria de sezon.

În opinia sa, obiceiul de a mânca frecvent ciorbă are legătură și cu istoria alimentară a satului românesc.

„Perioade lungi din an, din ani, din decenii, nu prea se mânca carne. Și atunci, tot timpul am spus că gospodina din România a fost foarte inventivă și zama lungă ține de foame”, a explicat culegătorul de rețete.

Legumele și conservele pregătite pentru iarnă puteau fi, de asemenea, valorificate în diferite tipuri de ciorbă. Fasolea, cartofii, varza și murăturile au ajuns astfel ingrediente pentru numeroase preparate.

Pentru Groza, tocmai această diversitate și frecvența consumului fac din ciorbă unul dintre cele mai reprezentative preparate pentru România.

Chef Albert Cristian: „Ciorba de burtă ar trebui pusă pe drapelul gastronomic”

Albert Cristian, chef la restaurantul Ciorbărie, răspunde mai direct la întrebarea despre un posibil „brand gastronomic” al României.

„Ciorba e sănătate”, spune chef-ul, care consideră că preparatul ar putea reprezenta România în afara țării.

Dacă ar trebui să aleagă o singură variantă, opțiunea lui este ciorba de burtă.

„Lăsând la o parte ce fac alții, cum o facem noi, nu o face nimeni”, explică el.

Pentru chef Albert, ciorba este legată de momente importante din viața românilor. Se regăsește la mese obișnuite, la evenimente, la nunți și chiar la mesele de după nuntă, când apare ciorba de potroace.

„De post, cu carne, cu ce găsești acolo, oricum faci o ciorbă. La un eveniment mare, oricum faci o ciorbă. A doua zi după nuntă, mănânci o ciorbă de potroace. De Revelion, mănânci un borș”, spune el.

La Ziua Națională a Ciorbei, chef Albert Cristian a pregătit două variante mai puțin obișnuite: ciorbă de urechi de porc cu smântână slabă și ciorbă de miel cu sfeclă coaptă.

Prima a pornit de la ideea unei ciorbe de burtă, dar cu urechi de porc în locul burții. Pentru cea de-a doua, chef-ul a pornit de la borșul de sfeclă și a adaptat rețeta cu carne de miel, hrean copt și usturoi.

Daniel Ion: „Avem foarte multe ciorbe”

Daniel Ion, brutar chef la Casa del Pan, rezumă ciorba într-o formulă simplă: „Ceva lichid, acru și cu carne”.

Pentru el, varietatea este argumentul principal pentru care ciorba ar putea fi folosită în promovarea gastronomiei românești.

„Avem, din câte am vizitat eu, foarte multe ciorbe. Vecinii noștri au, dar nu așa multe ca noi”, spune Daniel Ion

Dintre rețetele cunoscute, ar alege ciorba de perișoare sau ciorba de burtă. Ambele fac parte din memoria gastronomică a românilor, ciorba de perișoare fiind asociată de el cu mesele din copilărie.

Silviu Petcu (Divertis): „Când nu ai nimic în frigider, faci o ciorbă”

Pentru actorul Silviu Petcu, membru al grupului Divertis, ciorba are și o dimensiune socială.

„Când nu ai nimic în frigider, când ești ultimul om lăsat, ultimul. Nu ai niciun ajutor, n-ai nimic. Mănâncă o ciorbă din România și ai să ai și prieteni, și burta plină, și visuri, și idealul. Totul se rezolvă”.

În ceea ce privește promovarea internațională, Petcu consideră că România este deja, într-un fel „țara ciorbelor”.

Dacă ar trebui să aleagă o singură rețetă, însă, spune că nu ar putea renunța la varietate.

„Fiecare este cu al lui. Putem să avem 3-4 steaguri?”, întreabă, retoric, actorul.

Printre preferatele sale se numără ciorba de pește, cea de perișoare, ciorba rădăuțeană și cea slovacă.

Marius Vizante: „Ciorba trebuie să fie o zeamă acră”

Actorul Marius Vizante pornește de la elementul care, în opinia sa, diferențiază ciorba de supă: acreala.

„Ciorba trebuie să fie o zeamă acră”, spune el, amintind de borș, zarzăre sau zeamă de varză.

Pentru Vizante, ciorba trebuie să aibă mai multe ingrediente și să fie capabilă să „trezească simțurile”.

„Supa-i supă. E mai clară, e mai simplă. Dom’le, ciorba trebuie să-ți trezească simțurile. Și trebuie să te scoale de pe boală. Să-ți dea viață”.

Și el vede posibilitatea ca România să își promoveze varietatea de ciorbe în exterior, tocmai pentru că rețetele diferă de cele întâlnite în alte bucătării din regiune.

Dintre toate variantele, Vizante ar alege ciorba de potroace.

„Sună bine. E din resturi, e așa din sărăcie de la noi. Ce a rămas: o gheară, un cioculeț, o creastă, un cap de pasăre și acrită cu zeamă de varză”.

Ziua Națională a Ciorbei are loc între 25 și 27 septembrie, la București, eveniment dedicat uneia dintre cele mai prezente mâncăruri din gastronomia românească.