Tichetele de masă au generat 1,10% din PIB în 2025 / ASE propune majorarea valorii la 50 de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tichetele de masă au generat în 2025 un impact economic de peste 21 de miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din PIB, și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE). Cercetătorii propun și modificarea formulei de indexare, estimând că un tichet de aproximativ 50 de lei ar putea aduce anual încă 2,4 miliarde de lei în economie.

Studiul analizează și efectele reducerii voucherelor de vacanță și ale tichetelor sociale pentru alimente. În ambele cazuri, diminuarea programelor a fost însoțită de o scădere puternică a impactului economic estimat.

Tichete de masă de 18,38 miliarde de lei în 2025

Angajații din România au primit anul trecut tichete de masă în valoare totală de 18,38 miliarde de lei. Potrivit calculelor ASE, utilizarea acestor sume a generat în economie peste 21 de miliarde de lei și a susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă.

Explicația este legată de circuitul banilor cheltuiți prin tichete. Aceștia ajung la comercianți, producători, restaurante și alți furnizori, susținând activitatea economică din mai multe sectoare. Cercetătorii atrag însă atenția că valoarea tichetului de masă a rămas la 45 de lei în septembrie 2026, în condițiile în care prețurile alimentelor crescuseră cu 7,75% într-un an. ASE consideră că actuala formulă de indexare nu reflectă suficient evoluția prețurilor și propune modificarea acesteia.

Un tichet de 50 de lei ar putea aduce alte 2,4 miliarde în economie

În scenariul analizat de ASE, majorarea valorii tichetului de masă la aproximativ 50 de lei ar crește contribuția programului de la 1,10% la 1,22% din PIB. Impactul suplimentar este estimat la aproximativ 2,4 miliarde de lei anual și circa 18.000 de locuri de muncă. Pentru fiecare angajat, majorarea ar însemna un beneficiu brut suplimentar estimat la 1.272 de lei pe an. „Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade”, a declarat Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Și reprezentanții ASE consideră că actualizarea valorii trebuie corelată mai bine cu scumpirea alimentelor și cu evoluția puterii de cumpărare.

Voucherele de vacanță au scăzut considerabil

Studiul analizează separat efectele modificărilor aduse programului de vouchere de vacanță. Valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, iar valoarea totală emisă a scăzut cu aproape 60%, de la 1,93 miliarde de lei în 2024 la 783,7 milioane de lei în 2025.

În același an, numărul turiștilor români cazați în țară a scăzut cu 4,6%, iar unitățile de cazare au raportat aproximativ 900.000 de înnoptări mai puține decât în anul precedent. ASE estimează că, între ianuarie 2025 și august 2026, turismul intern a înregistrat aproximativ 952.000 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări sub nivelul unui scenariu în care programul voucherelor ar fi continuat fără restricții.

Cercetătorii precizează însă că diferența nu poate fi atribuită exclusiv reducerii voucherelor. Este vorba despre comparația cu un scenariu estimat, iar evoluția turismului este influențată și de alți factori.

61,4% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță

Accesul la concedii rămâne dificil pentru o mare parte a populației. Potrivit datelor Eurostat citate în studiu, 61,4% dintre români nu își permiteau în 2025 o săptămână de vacanță, față de o medie de 27,5% la nivelul Uniunii Europene. „Voucherele de vacanță leagă accesul angajaților la odihnă de susținerea turismului intern„, a declarat Ciprian Văcaru. Sumele cheltuite prin acest sistem ajung la unitățile de cazare, restaurante și alți furnizori de servicii turistice.

O diminuare și mai puternică a fost înregistrată în cazul tichetelor sociale pentru alimente. Valoarea programului a scăzut în 2025 cu 85%, de la 3,75 miliarde de lei la aproximativ 558 de milioane de lei. Numărul beneficiarilor s-a redus de la 2,5 milioane la 1,12 milioane de persoane, iar sprijinul anual pentru fiecare beneficiar a coborât de la 1.500 la 500 de lei. Potrivit estimărilor ASE, numărul locurilor de muncă susținute prin acest program a scăzut de la aproximativ 44.120 în 2024 la 6.560 în 2025.

Diferența depășește 37.500 de locuri de muncă. Contribuția programului la PIB s-a redus, potrivit aceluiași studiu, de la 0,24% la 0,033%. Cercetătorii avertizează însă că rolul principal al tichetelor sociale nu este generarea de creștere economică, ci sprijinirea persoanelor vulnerabile.

Efecte importante și în mediul rural

Impactul tichetelor sociale se resimte inclusiv în agricultură și în comunitățile rurale. Aproximativ 20% din cheltuielile realizate prin aceste tichete ajung către agricultură și pescuit, însă cele două sectoare concentrează circa 37% dintre locurile de muncă susținute de program. Studiul ASE recomandă atât modificarea formulei de indexare pentru tichetele de masă, cât și reguli mai clare și predictibile pentru acordarea voucherelor de vacanță și tichetelor sociale.

Analiza a fost prezentată la cea de-a doua ediție a Policy & Impact Forum, organizată de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu ASE și Ambasada Franței în România.

Datele privind voucherele de vacanță și metodologia de interpretare a diferențelor față de scenariul estimat sunt precizate explicit în comunicat. Datele privind reducerea tichetelor sociale și impactul estimat asupra ocupării provin din aceeași cercetare ASE.