Sursa foto: Pexels
Postul intermitent a devenit cel mai mare fenomen din zona nutriției în ultimii ani. Impulsionate de algoritmii rețelelor sociale, de influenceri de lifestyle și de promisiunea unei arderi accelerate a grăsimilor, milioane de persoane au adoptat acest nou obicei alimentar, al pauzelor lungi și restrictive. Totuși, constatările recente ale științei au venit ca un duș rece asupra „predicatorilor” și practicanților acestei diete, spune ABC.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
O nouă revizuire a ceea ce se știa „în piață”, realizată de organizația Cochrane, reper mondial în medicina bazată pe dovezi, concluzionează că postul intermitent nu oferă beneficii superioare pentru pierderea în greutate la adulții supraponderali sau obezi, comparativ cu consilierea dietetică convențională sau chiar cu absența unei intervenții specifice.
Cercetarea, care analizează date din 22 de studii clinice cu aproape 2.000 de participanți, pune sub semnul întrebării narațiunea superiorității metabolice asociate acestei practici. După evaluarea unor modalități precum postul în zile alternative sau alimentația restricționată în timp, experții nu au găsit o diferență clinic semnificativă în rezultatele pe termen lung. „Postul intermitent pur și simplu nu pare să funcționeze pentru adulții supraponderali sau obezi care încearcă să slăbească”, afirmă categoric Luis Garegnani, autorul principal al revizuirii și membru al Hospital Universitario Italiano de Buenos Aires.
Expertul avertizează asupra diferenței dintre realitatea clinică și percepția publică: „Postul intermitent poate fi o opțiune rezonabilă pentru unele persoane, dar dovezile actuale nu justifică entuziasmul pe care îl vedem pe rețelele sociale”.
Viziunea experților asupra postului intermitent
În Spania, comunitatea științifică primește studiul ca pe o confirmare a necesității aplicării rigorii științifice, deși cu nuanțe privind utilitatea sa practică. Ana Belén Crujeiras, membră a Societății Spaniole pentru Studiul Obezității și specialistă în epigenetică la Institutul de Cervcetări Sanitare, consideră că este „o revizuire riguroasă care respectă standardele științifice”, deși precizează pentru Science Media Center España că de multe ori „calitatea multor studii este limitată și perioada de urmărire este scurtă, așa că nu pot avea ultimul cuvânt”.
Crujeiras susține că, realizată corect, această strategie poate genera cetoză nutrițională cu beneficii antioxidante și antiinflamatorii care îmbunătățesc calitatea vieții.
În aceeași linie se exprimă și Francisco J. Tinahones, președintele Societății Spaniole de Endocrinologie și Nutriție. Pentru acest specialist, studiul nu invalidează tehnica, ci presupusa sa superioritate. „Articolul nu spune că postul intermitent nu ajută la pierderea în greutate, ci că, pe baza studiilor incluse până acum, nu există dovezi că este superior restricției hipocalorice clasice”, explică Tinahones.
Endocrinologul amintește că, cel puțin, este o alternativă cu eficiență similară dietei tradiționale, în așteptarea unor noi studii aflate în desfășurare care să aducă mai multă claritate.
Personalizare, da. Modă, nu
Urgența de a găsi soluții eficiente este evidentă într-o lume în care obezitatea s-a triplat din 1975. Totuși, Eva Madrid, din cadrul Cochrane Iberoamérica, avertizează că „medicii trebuie să adopte o abordare de la caz la caz atunci când consiliază un adult supraponderal”.
Această nevoie de a evita rețetele universale este împărtășită de doctorița Crujeiras, care insistă că „obezitatea este o boală cronică ce trebuie abordată într-o manieră holistică și multidisciplinară. Tratamentele trebuie personalizate, adaptate fiecărei persoane. Unele strategii terapeutice funcționează pentru unii oameni, iar pentru alții, altele, în funcție de stilul lor de viață, preferințele personale și profilul molecular și fiziologic, și întotdeauna sub recomandarea unui profesionist în nutriție sau endocrinologie”.
