Producția de miere a României a scăzut sub jumătatea unui an obișnuit / Apicultorii nu mai pot exporta din cauza prețurilor mici

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România va produce între 10.000 și 15.000 de tone de miere în 2026. Cantitatea acoperă consumul intern, dar este mult sub nivelul unui an obișnuit. Producția redusă este determinată în principal de scăderea puternică a numărului familiilor de albine. Efectivele s-au înjumătățit în primăvara anului 2025, potrivit Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA). „Dacă privim statistic, general, este un an dezastruos”, a declarat președintele ACA, Răzvan Coman, pentru Agerpres.

Pentru apicultorii care și-au păstrat stupinele, anul 2026 a adus însă rezultate mai bune decât cel precedent.

Mierea românească rămâne în depozitele apicultorilor

Producția estimată ar fi suficientă pentru consumul intern. Situația devine însă problematică dacă este comparată cu perioada în care România exporta peste jumătate din mierea obținută. Exporturile au scăzut puternic după 2022, pe fondul prețurilor mici practicate pe piețele europeană și mondială.

Reprezentantul apicultorilor spune că mierea ieftină din China și Ucraina pune presiune asupra producătorilor din Europa de Est. Cumpărătorii occidentali preferă produsele mai ieftine, iar mierea din România, Ungaria și Bulgaria rămâne în depozite.

În același timp, România continuă să importe miere și amestecuri provenite din afara Uniunii Europene. ACA recomandă cumpărarea directă de la producători. Astfel, consumatorii pot cunoaște mai bine originea produsului și pot susține apicultura locală.

Producții mai bune la salcâm, rapiță și tei

Spre deosebire de 2025, apicultorii au obținut anul acesta miere de salcâm. Au existat și producții de miere de rapiță și tei.

La floarea-soarelui, producțiile au fost obținute în aproape toate zonele țării. Valorificarea acestui sortiment rămâne însă dificilă, deoarece cererea internă este redusă. Costul de producție ajunge la aproximativ 10-11 lei pentru un kilogram. Prețul oferit apicultorilor poate coborî la 9-10 lei, ceea ce ar însemna vânzarea în pierdere. „Nu poți să vinzi în pierdere doi-trei ani la rând”, a afirmat președintele ACA.

Mierea de salcâm nu atinge pragul de polen prevăzut de standarde

O altă problemă privește clasificarea mierii de salcâm. Standardele prevăd un conținut de polen de peste 30% pentru calitatea întâi și peste 25% pentru calitatea a doua. Analizele realizate anul acesta au indicat, în majoritatea cazurilor, procente cuprinse între 12% și 18%. Reprezentanții ACA susțin că valorile mici sunt influențate de schimbările climatice și de condițiile de cules.

Ei afirmă că originea nectarului nu este pusă la îndoială, însă standardele vechi îngreunează certificarea produsului.

Datele au fost prezentate cu ocazia Târgului Național al Mierii, organizat între 11 și 13 septembrie 2026. La evenimentul desfășurat în București participă 94 de expozanți.