Unul din zece copii cu vârste între 7 și 9 ani suferă de obezitate, iar obiceiurile alimentare ale adolescenților ridică semne de îngrijorare. Un sfert dintre liceeni consumă fast-food cel puțin o dată pe săptămână, în timp ce jumătate nu mănâncă legume zilnic, potrivit datelor prezentate de reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) la o dezbatere G4Debate.
Dr. Eugenia Bratu, medic primar sănătate publică și management, șefa Secției de promovare a sănătății din cadrul INSP, și dr. Marta Petre, medic primar igienă, șefa Secției de igiena alimentelor, copiilor și tinerilor din cadrul aceleiași instituții, au discutat despre prevenirea obezității, alimentația copiilor și rolul părinților în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Discuția a avut loc în cadrul dezbaterii G4Debate „Controlul greutății: implicațiile mai puțin cunoscute ale obezității și soluțiile disponibile”, moderată de Ioana Câmpean, redactor-șef G4Media.
INSP monitorizează starea de sănătate a populației prin studii realizate pe mai multe categorii de vârstă. În cazul copiilor, institutul derulează, prin direcțiile de sănătate publică județene, un studiu internațional privind supraponderea și obezitatea.
„Datele ne spun: la copiii de 7-9 ani avem un copil din 10 care suferă de obezitate, ceea ce este foarte mult”, a declarat dr. Eugenia Bratu.
Și comportamentul alimentar al adolescenților ridică probleme. Potrivit datelor prezentate de medic, un sfert dintre elevii de liceu chestionați consumă fast-food cel puțin o dată pe săptămână, iar jumătate declară că nu mănâncă legume nici măcar o dată pe zi.
Studiul este realizat pe un eșantion reprezentativ, folosind o metodologie internațională, a precizat reprezentanta INSP.
Problemele legate de greutatea corporală se regăsesc și în rândul adulților. Un studiu recent, care a urmărit principalii factori de risc și afecțiunile persoanelor înscrise la medicul de familie, arată că aproximativ 30% dintre participanți aveau o greutate normală, circa 35% erau supraponderali, iar aproximativ 30% sufereau de obezitate.
În acest context, dr. Eugenia Bratu a subliniat că prevenția trebuie să includă atât alimentația echilibrată, cât și activitatea fizică.
Medicul a atras atenția asupra tendinței părinților de a solicita scutiri de la orele de educație fizică, deși mișcarea este esențială pentru sănătatea copiilor.
Ea a relatat că inclusiv fiica sa, care practică sport, i-a cerut o scutire după ce a observat că mai mulți colegi aveau una.
„Părinții trebuie să înțeleagă acest lucru”, a spus Eugenia Bratu, explicând că orele de educație fizică din programul școlar sunt insuficiente pentru a acoperi necesarul zilnic de mișcare.
Potrivit recomandării prezentate de medic, copiii ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activitate fizică pe zi.
În ceea ce privește modificarea comportamentului alimentar, dr. Eugenia Bratu a recomandat schimbări treptate, care să poată fi integrate în rutina zilnică a familiei.
O schimbare bruscă a alimentației, bazată pe restricții severe, este dificil de menținut pe termen lung. În schimb, introducerea unor obiceiuri simple, repetate constant, poate contribui la un stil de viață mai sănătos.
Rolul părinților este important atât în alegerea alimentelor, cât și în încurajarea mișcării și în construirea unui mediu familial care susține aceste comportamente.
Dr. Marta Petre a atras atenția că, în paralel cu creșterea supraponderii și obezității, România se confruntă și cu o problemă de sens opus: copiii care au o greutate prea mică în raport cu înălțimea lor.
Medicul a explicat că programele de informare și prevenție au contribuit la creșterea gradului de conștientizare, însă această evoluție nu se reflectă suficient în indicatorii de sănătate.
„Conștientizarea crește, cu toate acestea datele nu sunt proporționale cu conștientizarea, să știți. Trendul supraponderii și al obezității la vârsta 10-14 ani este ușor în creștere și putem observa într-o perioadă de 14 ani o creștere de 1,5%. Nu este foarte mare, dar este o creștere”, a declarat dr. Marta Petre.
Aceasta a subliniat că România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește ponderea copiilor cu greutate sub cea corespunzătoare înălțimii, în special în mediul rural.
Potrivit medicului, subponderalitatea infantilă este corelată cu pragul sărăciei, ceea ce arată că problemele de nutriție ale copiilor trebuie analizate și în relație cu situația socio-economică a familiilor.
Dezbaterea integrală poate fi urmărită în materialul video.
Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți