Documente CNSAS: Canibalism și pericol de moarte în fermele din Cluj din cauza lipsei de hrană / Cum arăta în realitate dezastrul din zootehnia comunistă în 1986

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Rapoartele Securității din 1986, prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), dezvăluie situația dificilă din zootehnia județului Cluj în ultimii ani ai regimului comunist. Lipsa furajelor provoca mortalitatea păsărilor, canibalism în fermele avicole și scăderea producției de ouă, în timp ce sute de animale erau în pericol din cauza condițiilor precare de îngrijire, scrie Mediafax.

Documentele întocmite de Serviciul 2 al Securității Cluj, responsabil cu activitatea de contrainformații economice, și prezentate de CNSAS arată că problemele afectau atât cooperativele agricole de producție (CAP), cât și întreprinderile agricole de stat (IAS).

În ianuarie 1986, peste 200 de viței de la CAP Mănăstireni erau în pericol să moară în următoarele două-trei luni, din cauza îngrijirii și furajării necorespunzătoare. Mulți dintre ei sufereau deja de tricofiție. În aceeași cooperativă, un grajd avea acoperișul spart, iar grinzile de susținere erau degradate din cauza infiltrațiilor de apă, existând pericolul prăbușirii construcției.

Canibalism la pui și mortalitate de 10.000 de păsări pe zi

Lipsa hranei afecta grav și fermele avicole. În ianuarie 1986, Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj primise doar 5.920 de tone de furaje combinate, față de necesarul de 7.600 de tone. În zilele de 31 ianuarie și 2 februarie nu primise deloc furaje.

Consecințele au fost vizibile în producție: numărul ouălor scăzuse cu 20.000 de bucăți pe zi, iar greutatea puilor pentru carne la sacrificare coborâse de la o medie de 1.200 de grame la 800-1.000 de grame. În plus, întreruperile în aprovizionarea cu hrană au provocat apariția canibalismului în rândul puilor, iar găinile ouătoare ajunseseră să consume ouăle de pe benzile de colectare.

Situația nu s-a îmbunătățit în lunile următoare. În perioada 30 martie – 4 aprilie, Avicola Cluj nu a primit deloc furaje, iar mortalitatea păsărilor a ajuns la aproximativ 10.000 de exemplare pe zi.

Producție de lapte de jumătate de litru pe cap de vacă

În alte cooperative agricole, lipsa furajelor ducea la sacrificarea animalelor din necesitate și la diminuarea producției de lapte. La CAP Cojocna, de exemplu, 28 de animale au fost sacrificate în perioada 14-27 martie. La CAP Tureni, vacile erau hrănite cu resturi de paie, după epuizarea rezervelor de fân. La CAP Săndulești, producția de lapte ajunsese la mai puțin de jumătate de litru pe cap de vacă.

Rapoartele menționau și restanțe salariale de aproximativ 50 de milioane de lei, existente în județ la 10 aprilie 1986. La CAP Tureni, îngrijitorii și mulgătorii de vaci reclamau că primeau doar 150 de lei pe lună.

CNSAS: Intoxicație alimentară severă

Un alt episod grav s-a petrecut în noiembrie 1986, când o substanță neurotoxică a provocat intoxicarea animalelor din două ferme zootehnice din județul Cluj.

La ferma Borșa, din cadrul IAS Gherla, până în dimineața zilei de 3 noiembrie fuseseră sacrificate de necesitate 114 bovine, iar alte 40 se aflau în stare gravă. La ferma de îngrășare a taurinelor din Nima, aparținând IAS Dej, alte 36 de animale fuseseră sacrificate în zilele de 2 și 3 noiembrie.

Potrivit raportului Securității, carnea rezultată în urma sacrificărilor fusese valorificată integral prin Întreprinderea de Industrializare a Cărnii. Documentul preciza că specialiștii sanitar-veterinari continuau tratamentele și investigațiile pentru stabilirea cauzelor intoxicației, alături de organele de securitate și miliție.