Dieta care ar putea „întineri” organismul în doar o lună / Ce tip de alimentație a fost asociat cu reducerea vârstei biologice într-un nou studiu

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Reducerea consumului de grăsimi și adoptarea unei alimentații bazate în principal pe produse vegetale ar putea influența vârsta biologică a organismului chiar și într-o perioadă scurtă de timp, arată un nou studiu realizat în Australia, potrivit Dailymail.

Cercetarea, publicată în revista Aging Cell, a analizat peste 100 de adulți cu vârste între 65 și 75 de ani și a urmărit modul în care diferite tipuri de alimentație pot influența așa-numita „vârstă biologică” — adică vârsta estimată a organismului la nivel celular, care poate fi diferită de vârsta din buletin.

Dieta care a avut cele mai bune rezultate

Participanții au fost repartizați aleatoriu pentru a urma timp de patru săptămâni fie o dietă omnivoră, fie una semi-vegetariană. În cazul dietei omnivore, aproximativ jumătate dintre alimente proveneau din surse animale și jumătate din surse vegetale. Dieta semi-vegetariană era bazată în principal pe produse vegetale.

Ulterior, participanții au fost împărțiți în subgrupuri în funcție de consumul mai mare de grăsimi sau de carbohidrați.

Rezultatele au arătat că persoanele care au urmat o dietă omnivoră bogată în carbohidrați complecși erau, din punct de vedere biologic, cu aproximativ patru ani mai tinere decât cele care au urmat diete omnivore bogate în grăsimi.

Și participanții care au urmat diete vegetariene au avut rezultate mai bune comparativ cu cei care au consumat mai multe grăsimi și proteine animale.

Autorii studiului cred că alimentația bogată în carbohidrați complecși — bazată pe cereale integrale, legume și fibre — ar putea contribui la reducerea inflamației și la îmbunătățirea nivelului colesterolului, ceea ce poate influența riscul unor boli cronice precum afecțiunile cardiovasculare.

„Este prea devreme pentru a spune cu certitudine că anumite schimbări alimentare vor prelungi viața. Dar această cercetare oferă un indiciu timpuriu despre beneficiile potențiale ale schimbărilor alimentare mai târziu în viață”, a declarat Dr. Caitlin Andrews, autoarea principală a studiului din cadrul University of Sydney’s School of Life and Environmental Sciences.

Cum a fost realizat studiul

Studiul, publicat în revista Aging Cell, a inclus 104 adulți cu vârste între 65 și 75 de ani.

Participanții aveau indici de masă corporală (IMC) între 20 și 35 și nu sufereau de afecțiuni grave precum diabet, cancer sau boli hepatice. Toți participanții erau nefumători și nu urmau o dietă vegetariană înainte de începerea cercetării.

Participanții au fost împărțiți în grupuri în funcție de dieta urmată: omnivoră sau semi-vegetariană.

Dieta omnivoră era alcătuită din 50% proteine animale, precum carne slabă și ouă, și 50% surse vegetale precum tofu și leguminoasele. Dieta semi-vegetariană era formată din 70% proteine vegetale și 30% proteine animale.

Participanții au fost apoi împărțiți în patru tipuri de alimentație:

• dietă omnivoră bogată în grăsimi (OHF)
• dietă omnivoră bogată în carbohidrați (OHC)
• dietă semi-vegetariană bogată în grăsimi (VHF)
• dietă semi-vegetariană bogată în carbohidrați (VHC)

Cercetătorii au precizat că dieta omnivoră bogată în grăsimi era cea mai apropiată de stilul alimentar obișnuit al participanților înainte de studiu. După cele patru săptămâni, cercetătorii au folosit teste de laborator pentru a analiza 20 de biomarkeri diferiți.

Printre aceștia s-au numărat:

• insulina
• colesterolul
• trigliceridele
• tensiunea arterială
• circumferința taliei
• indicele de masă corporală

Ce tip de alimentație a fost asociat cu reducerea vârstei biologice

Participanții care au urmat dieta omnivoră bogată în grăsimi nu au prezentat modificări semnificative ale vârstei biologice.

În schimb, grupul care a urmat dieta omnivoră bogată în carbohidrați a înregistrat cea mai mare reducere a vârstei biologice — aproximativ 4,1 ani.

Acesta a fost urmat de grupul semi-vegetarian bogat în grăsimi, cu o reducere de 3,2 ani, și de grupul semi-vegetarian bogat în carbohidrați, cu o reducere de 2,9 ani.

Participanții din grupul care a înregistrat cele mai bune rezultate au urmat o dietă alcătuită aproximativ din:

• 14% proteine
• 28–29% grăsimi
• 53% carbohidrați complecși

Carbohidrații complecși incluși în dietă proveneau în principal din:

• cereale integrale
• leguminoase
• legume
• cartofi dulci
• dovleac

Cercetătorii atrag însă atenția că rezultatele arată doar efecte pe termen scurt și că este nevoie de studii suplimentare pentru a evalua impactul pe termen lung asupra sănătății și longevității.

„Sunt necesare schimbări alimentare pe termen mai lung pentru a evalua dacă modificările alimentare influențează riscul bolilor asociate îmbătrânirii”, a declarat Dr. Alistair Senior, coautor al studiului și profesor asociat în cadrul School of Life and Environmental Sciences și Charles Perkins Centre din Australia.