O studentă la arhitectură propune renașterea Hanului Solacolu din București / Clădirea unde a funcționat prima fabrică de paste din Capitală ar putea deveni centru cultural

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Hanul Solacolu, una dintre clădirile istorice emblematice de pe Calea Moșilor din București, ar putea fi transformat într-un centru cultural și educațional modern, printr-un proiect realizat de o studentă româncă la arhitectură, potrivit Rador Radio România.

Clădirea, cunoscută și pentru faptul că aici a funcționat prima fabrică de paste făinoase din Capitală, se află deja într-un proces de consolidare și restaurare.

Un proiect de diplomă propune transformarea Hanului Solacolu

Studenta la arhitectură Cristina Popescu a elaborat un proiect de diplomă dedicat restaurării și revitalizării Hanului Solacolu din București, relatează BTA, potrivit Rador Radio România.

Viziunea sa propune transformarea fostului han într-un spațiu cultural și educațional modern, păstrând în același timp memoria istorică a clădirii.

Proiectul participă deja la Bienala Națională de Arhitectură din România.

„Ruinele istorice, valoroase din punct de vedere arhitectural, dar din păcate abandonate, reprezintă o oportunitate de a regândi patrimoniul și de a înțelege valoarea memoriei și identității colective”, spune Cristina Popescu.

Spații pentru artă, educație și comunitate

Conceptul propus include galerii expoziționale, ateliere și spații dedicate studenților de la arhitectură și artă.

Parterul clădirii ar urma să fie deschis publicului și destinat activităților comerciale, în timp ce etajul orientat spre curte ar găzdui o galerie muzeală.

Mansarda este gândită ca un centru pentru studenți, cu sală de conferințe proprie.

Potrivit autoarei proiectului, materialele naturale precum lemnul și travertinul au fost alese pentru a crea o legătură între trecut și prezent.

Hanul Solacolu, locul unde a funcționat prima fabrică de paste din București

Clădirea de pe Calea Moșilor 134 are o istorie importantă pentru București și pentru comunitatea bulgară din România.

Hanul a fost construit în 1859 de frații Solacoglu din Sviștov și a funcționat inițial ca fabrică de macaroane, fiind considerat primul loc din București unde au fost produse paste făinoase.

Ulterior, clădirea a fost transformată în han.

Fațada exterioară era prevăzută cu prăvălii orientate spre Calea Moșilor, una dintre cele mai importante artere comerciale ale Bucureștiului din acea perioadă.

Clădirea a avut și un rol important în istoria bulgarilor

Hanul Solacolu a devenit în timp un refugiu pentru revoluționarii bulgari stabiliți în România.

În 1868, Hristo Botev și Vasil Levski au petrecut aici o iarnă dificilă, iar Liuben Karavelov și-a instalat tipografia la primul etaj al clădirii.

De aici au fost publicate publicațiile „Svoboda”, „Nezavisimost” și revista „Znanie”.

Astăzi, o placă memorială amplasată pe fațadă amintește de rolul clădirii în lupta pentru eliberarea națională a Bulgariei.

Lucrările de punere în siguranță au fost finalizate

Primăria Capitalei a anunțat în martie 2026 finalizarea lucrărilor de punere în siguranță, conservare și protejare a clădirii.

Intervențiile au fost realizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și au inclus operațiuni complexe de consolidare și curățare.

Autoritățile au anunțat că aproximativ 2.000 de tone de gunoaie au fost evacuate din imobil în timpul lucrărilor.

Au fost realizate lucrări de sprijinire a zidăriei, montarea unor stâlpi metalici și grinzi de lemn, precum și un sistem pentru preluarea apelor pluviale.

Primăria pregătește concursul internațional pentru restaurare

După finalizarea lucrărilor de punere în siguranță, Primăria Capitalei pregătește organizarea unui concurs internațional de soluții pentru restaurarea completă a clădirii, împreună cu Ordinul Arhitecților din România.

Autoritățile lucrează în paralel la diagnosticarea arheologică, obținerea avizelor și identificarea surselor de finanțare.

„Avem undă verde pentru a începe lucrările la Hanul Solacolu, una dintre clădirile simbolice de patrimoniu a Bucureștiului, pentru a-l transforma într-un spațiu cultural”, declara Nicușor Dan.

Clădirea a fost grav afectată de cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990, fiind încadrată în clasa I de risc seismic.

În 2022, imobilul a fost expropriat pentru a permite demararea proiectului de consolidare și restaurare.