VIDEO | „DISPUTANDUM, un podcast despre gusturi cu Cosmin Dragomir” (Episodul 9) | Cârnații din Topor și făina cu măcinare lentă/ „Clienții noștri caută produse naturale și sunt dispuși să plătească pentru calitate”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În cadrul celui mai nou episod al podcastului „Disputandum, un podcast despre gusturi”, realizat de Cosmin Dragomir, doi producători din Oltenia au vorbit despre provocările agriculturii și industriei alimentare românești, despre importanța produselor tradiționale și despre motivele pentru care au ales să pună calitatea înaintea profitului imediat.

Invitații au fost Aurel Simion, fondatorul brandului „Ca altădată”, cunoscut pentru Cârnații din Topor din Vâlcea, produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP), și Adrian Ignat, reprezentant al Cooperativei Biruința Olteniei.

Cooperativa care le-a dat fermierilor putere de negociere

Adrian Ignat a explicat că asocierea în cooperativă le-a permis unor mici fermieri să facă investiții imposibile individual. Cu fonduri europene au construit o moară cu pietre și o linie de ambalare, iar astăzi își valorifică singuri producția.

„Individual nu am fi avut niciun fel de putere. În cadrul cooperativei am reușit să accesăm un proiect european, să construim o moară pe pietre și să procesăm cerealele noastre, fără să mai fim obligați să le vindem ca materie primă”, a explicat acesta.

Pe lângă investițiile în procesare, cooperativa lucrează cu un tehnolog care stabilește soiurile cultivate și metodele de producție, astfel încât toți membrii să obțină făină cu aceleași caracteristici.

De ce au ales măcinarea lentă

Moara Cooperativei Biruința Olteniei produce făină integrală și făină tip 650 prin măcinare lentă, la temperaturi controlate.

Potrivit lui Adrian Ignat, viteza redusă de măcinare păstrează enzimele și fibrele din cereale, iar făina își păstrează proprietățile naturale, fără a necesita amelioratori.

„Ne-am impus o limită de 100 de kilograme pe oră, deși am putea produce mai mult. Nu vrem făină încinsă și oxidată. Dacă temperatura crește prea mult, calitatea scade”, a spus acesta.

Fermierii cultivă în principal soiuri românești de grâu și secară, chiar dacă producțiile sunt mai mici decât în cazul unor soiuri străine.

„Preferăm 6-7 tone la hectar, dar cu un conținut ridicat de proteine și o făină care crește natural, fără aditivi”, afirmă sursa citată.

Cârnații din Topor, un produs protejat la nivel european

Aurel Simion a vorbit despre povestea Cârnaților din Topor din Vâlcea, recunoscuți în 2025 cu Indicație Geografică Protejată.

Producătorul spune că rețetele folosite provin din tradiția locală și respectă cerințele produselor tradiționale: materie primă românească, producție limitată și lipsa aditivilor sau a substituenților.

„Dacă un produs are o poveste și o istorie, trebuie protejat. IGP-ul îți oferă vizibilitate și un loc la masa negocierilor”, spune Simion, în dialogul cu Cosmin Dragomir.

În cazul cârnaților, conservarea se face exclusiv cu sare, usturoi și fum, după rețete păstrate din generație în generație.

„Am refuzat comenzi ca să nu sacrificăm calitatea”

Unul dintre cele mai interesante momente ale discuției a fost legat de dezvoltarea afacerii.

Aurel Simion a povestit că, după intrarea într-un mare lanț de retail, compania a primit comenzi pe care nu le putea onora fără să mărească ritmul de producție.

În loc să modifice rețetele sau procesul de fabricație, producătorul a ales să refuze comenzile.

„Am analizat dacă umblăm la calitate sau respectăm rețeta. Am preferat să păstrăm calitatea și să nu onorăm comanda. Calitatea este cea care te menține în piață”, a explicat Simion.

Produsele tradiționale nu pot fi fabricate în ritm industrial

Invitatul a explicat că un produs tradițional presupune multă muncă manuală și nu poate fi realizat la viteza specifică industriei alimentare de masă.

Tocarea cărnii se face manual, afumarea cu lemn de fag, iar fiecare etapă este atent monitorizată pentru a respecta rețeta originală, chiar dacă tehnologia modernă ajută la controlul procesului.

„Produsul tradițional înseamnă foarte multă manoperă. Nu poți produce industrial și să spui că este tradițional”, a spus sursa citată anterior.

Consumatorul educat face diferența

Atât producătorii de făină, cât și cei de mezeluri consideră că principalul obstacol nu este concurența, ci lipsa unei culturi alimentare orientate spre calitate.

Aurel Simion susține că românii trebuie să înțeleagă diferența dintre un produs ieftin și unul realizat din ingrediente naturale.

„Trebuie să avem un consumator educat. Alegerea este simplă: mănânci cantitativ și ajungi mai des la farmacie sau alegi produse mai puțin procesate și consumi responsabil”.

La rândul său, Adrian Ignat spune că publicul lor este format din oameni care citesc eticheta și sunt interesați de ceea ce consumă.

„Nu suntem pentru oricine. Clienții noștri caută produse naturale și sunt dispuși să plătească pentru calitate”.

Oltenia, o regiune cu un potențial gastronomic insuficient valorificat

Discuția a abordat și patrimoniul culinar al Olteniei, despre care invitații spun că este încă prea puțin promovat.

În cadrul podcastului a fost amintit și proiectul prin care cultura gătitului la țest ar urma să fie propusă pentru includerea în patrimoniul imaterial UNESCO, un demers care ar putea aduce mai multă vizibilitate gastronomiei oltenești.

Invitații lui Cosmin Dragomir consideră că producătorii locali trebuie să colaboreze mai mult, să participe împreună la târguri și să promoveze produsele autentice ale regiunii.