Cafeaua de dimineață lasă urme în intestin. Cercetătorii au eliminat-o timp de două săptămâni și au observat cum se schimbă microbiomul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru milioane de oameni, ziua începe abia după prima cafea. O bem pentru gust, pentru energie sau pur și simplu pentru că a devenit parte din rutina dimineții. Efectele acestui obicei ar putea merge însă dincolo de starea de alertă pe care o asociem cu cofeina. O cercetare publicată în Nature Communications sugerează că un consum regulat de cafea este asociat și cu modificări ale microbiomului intestinal.

Cercetătorii au urmărit 62 de adulți în mai multe etape: o perioadă în care și-au păstrat consumul obișnuit de cafea, o pauză obligatorie de două săptămâni și apoi reintroducerea controlată a cafelei, cu sau fără cofeină.

Scopul a fost analizarea modului în care consumul de cafea interacționează cu microbiomul și cu axa intestin-creier, sistemul complex de comunicare dintre tractul gastrointestinal și creier.

Ce s-a întâmplat după două săptămâni fără cafea

Cercetătorii au constatat că persoanele care consumau cafea în mod obișnuit aveau un profil al microbiomului intestinal diferit de cel al persoanelor care nu beau cafea, anumite tulpini bacteriene fiind mai abundente.

Când participanții au renunțat la cafea timp de două săptămâni, aceste tipare au început să se modifice. Unele dintre bacteriile care fuseseră mai abundente în perioada consumului de cafea s-au redus, în timp ce altele, prezente anterior în cantități mai mici, au început să reapară.

După reintroducerea cafelei, cercetătorii au putut urmări din nou modul în care organismul răspundea la consum.

Nu doar cofeina pare să conteze

Unul dintre cele mai interesante rezultate a fost că modificările nu au fost observate exclusiv în cazul cafelei cu cofeină.

Și cafeaua decofeinizată a fost asociată cu anumite schimbări. Acest lucru sugerează că efectele observate nu pot fi atribuite doar cofeinei. Cercetătorii și-au îndreptat atenția și către compușii vegetali prezenți în cafea, printre care acizii fenolici.

Acești compuși pot influența activitatea bacteriilor intestinale și substanțele pe care acestea le produc.

La rândul lor, metaboliții produși de microorganismele intestinale pot avea legătură cu numeroase procese din organism, de la funcționarea intestinului și semnalizarea cerebrală până la procesele inflamatorii.

Cercetătorii au urmărit și comportamentul participanților

Studiul nu s-a limitat la analiza microbiomului.

Cercetătorii au analizat și o serie de caracteristici comportamentale și fiziologice.

 Consumatorii obișnuiți de cafea au prezentat inițial niveluri mai ridicate ale impulsivității și reactivității emoționale. După două săptămâni fără cafea, ambele măsuri au scăzut.

Odată ce cafeaua a fost reintrodusă, rezultatele au început să difere în funcție de tipul de cafea consumat.

Cafeaua cu cofeină și cea decofeinizată nu au avut exact aceleași asocieri

În etapa de reintroducere, participanții care au consumat cafea cu cofeină au prezentat o reducere a anxietății și niveluri mai mici ale hormonilor de stres, potrivit rezultatelor relatate de publicație.

În cazul celor care au consumat cafea decofeinizată după perioada de pauză au fost observate asocieri mai puternice cu îmbunătățirea somnului și a performanțelor memoriei, precum și cu mai puține erori în sarcinile de învățare.

Rezultatele nu înseamnă însă că o ceașcă de cafea produce automat aceste efecte la orice persoană. Studiul a inclus doar 62 de adulți, iar astfel de constatări trebuie interpretate în contextul dimensiunii eșantionului și al designului cercetării.

Ce s-a întâmplat cu markerii inflamatori

Cercetătorii au observat diferențe și în ceea ce privește markerii inflamației.

Consumatorii de cafea aveau inițial niveluri mai reduse ale unor markeri inflamatori. În perioada în care cafeaua a fost eliminată, aceștia au crescut, iar după reintroducerea cafelei s-au îmbunătățit din nou.

Efectul a fost observat indiferent dacă participanții au primit cafea cu cofeină sau decofeinizată.

Este un rezultat interesant tocmai pentru că sugerează, din nou, că nu toate efectele cafelei asupra organismului sunt explicate exclusiv prin cofeină.

Nu înseamnă însă că simplul consum de cafea trebuie privit drept o metodă de „reducere a inflamației”. Rezultatele descriu modificările observate în cadrul studiului și nu reprezintă o recomandare terapeutică.