Proteină din ciuperci în locul soiei pentru hrana porcilor / Cercetătorii suedezi au testat o rație fără soia / Materia primă este obținută din reziduuri ale industriei forestiere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O proteină obținută din ciuperci și produsă prin fermentarea unor reziduuri ale industriei forestiere ar putea deveni o alternativă la soia din hrana porcilor. Primele teste realizate în Suedia indică o digestibilitate bună a proteinei, fără probleme privind creșterea animalelor sau calitatea cărnii, potrivit Agrarheute și Universității Suedeze de Științe Agricole (SLU).

Experimentul face parte din proiectul „The Feed of the Future for Fish, Pigs, Poultry and Laying Hens”, coordonat de SLU și Axfoundation. Cercetătorii caută surse locale de proteine care să reducă dependența sectorului zootehnic de soia importată și să valorifice resurse care altfel ar rămâne neutilizate.

Ingredientul testat este o micoproteină, adică o proteină obținută din biomasa unor fungi. În acest proiect, microorganismele sunt cultivate prin fermentarea unor fluxuri reziduale provenite din industria forestieră suedeză. Micoproteina utilizată în testul cu porci a fost produsă de institutul de cercetare RISE, la Örnsköldsvik. Hrana finală, realizată de compania Lantmännen, nu a conținut deloc soia.

Ideea este folosirea carbonului și nutrienților existenți în produsele secundare pentru a produce o sursă concentrată de proteine, fără cultivarea unei noi plante proteice pe teren agricol.

18 porci au primit furajul experimental

Testul a fost realizat la ferma Tå Gård și a inclus 18 porci. Pentru proiect au fost produse aproximativ trei tone de furaj fără soia, potrivit SLU. Cercetătorii au analizat conținutul nutritiv, digestibilitatea proteinei, sănătatea animalelor, creșterea și, ulterior, caracteristicile senzoriale ale cărnii. Au fost evaluate atât variante de micoproteină fermentată umed, cât și produse fermentate și uscate.

Rezultatele au indicat o digestibilitate bună a proteinei și o calitate nutritivă adecvată. Cercetătoarea Emma Ivarsson, de la SLU, arată că ingredientele au funcționat bine inclusiv pentru porci, animale cu cerințe ridicate privind gustul și calitatea nutritivă a furajelor.

Cercetătorii au vrut să afle și dacă schimbarea furajului influențează produsul final. Carnea provenită de la porcii hrăniți cu micoproteină a fost evaluată senzorial de specialiști ai School of Hospitality, Culinary Arts and Meal Science din cadrul Örebro University. Rezultatele au arătat o calitate comparabilă cu cea a produselor de referință. În cazul cotletului și cefei de porc, evaluatorii au remarcat chiar o aromă de nucă ceva mai pronunțată.

Carnea obținută în proiect a ajuns și în gastronomie. Începând cu 21 septembrie, aceasta este servită pentru o perioadă limitată inclusiv la Gothia Towers din Göteborg.

Deșeurile unei industrii pot deveni hrana alteia

Interesul cercetătorilor pentru alternative este legat de impactul furajelor asupra mediului și de dependența de importuri. Potrivit SLU, producția suedeză de porci utilizează anual aproximativ 39.000 de tone de soia. Cultivarea și transportul soiei generează un impact de mediu important. În plus, dependența de o materie primă importată face sectorul zootehnic mai vulnerabil la perturbările comerciale și la variațiile de preț. „Înlocuirea soiei cu materii prime provenite din fluxuri reziduale suedeze este benefică pentru mediu, crește eficiența utilizării resurselor și consolidează autosuficiența Suediei”, explică Emma Ivarsson.

Proiectul urmărește un principiu de economie circulară: ceea ce reprezintă un flux secundar pentru o industrie poate deveni materie primă pentru alta. Micoproteina poate fi produsă prin fermentație fără a necesita suprafețe agricole suplimentare pentru cultivarea unei plante proteice. În cadrul proiectului suedez sunt testate asemenea ingrediente nu numai la porci, ci și la pești, găini ouătoare și alte păsări.

Cercetătorii au evaluat și micoproteine provenite de la alți producători, printre care Dapibuset și Cirkulär, pentru a compara valoarea nutritivă și digestibilitatea diferitelor ingrediente.

Deocamdată, rezultatele provin dintr-un test la scară redusă

Rezultatele sunt promițătoare, dar experimentul a inclus numai 18 porci, astfel încât nu demonstrează încă faptul că micoproteina poate înlocui soia la scară comercială în orice sistem de producție. Următoarele etape trebuie să clarifice inclusiv costurile producției la scară mare, disponibilitatea materiei prime și capacitatea industriei de a furniza volume suficiente pentru sectorul zootehnic.

Studiul suedez arată însă că reziduurile industriei forestiere pot fi transformate într-o proteină cu valoare nutritivă suficientă pentru hrana porcilor. Dacă tehnologia va putea fi extinsă economic, micoproteina ar putea reduce o parte din dependența fermelor europene de proteina din soia importată.