Un pește uitat ar putea deveni următorul fenomen culinar / „Flat is Back”, campania care vrea să-l transforme într-un nou trend / 10 chefi au primit misiunea de a reinventa flounderul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De la Aperol Spritz și ciocolata Dubai până la murături cu diverse arome și cottage cheese, rețelele sociale au transformat în ultimii ani alimente și băuturi obișnuite în adevărate fenomene culinare. Acum, autoritățile din Massachusetts încearcă să repete rețeta cu un pește mai puțin popular, dar disponibil din abundență: flounder, un pește plat cu carne delicată și preț accesibil.

Inițiativa se numește „Flat is Back” și își propune să-i convingă pe americani să diversifice speciile de pește pe care le consumă, într-o piață dominată de câteva opțiuni consacrate, potrivit The Independent.

„Flat is Back” / campania care vrea să schimbe obiceiurile consumatorilor

Campania a fost lansată de Massachusetts Division of Marine Fisheries (MassDMF), cu scopul de a apropia ceea ce pescarii locali aduc la mal de ceea ce ajunge efectiv în farfuriile consumatorilor.

Directorul MassDMF, Dan McKiernan, consideră promovarea flounderului un pas către un model de pescuit mai rezilient din punct de vedere economic și al resurselor. Modelul ar putea fi folosit ulterior și pentru alte specii mai puțin căutate.

Problema este că americanii consumă o varietate mult mai mică de specii de pește decât ar putea. Datele din 2023 arată că peste trei sferturi din fructele de mare consumate în Statele Unite provin din doar 10 specii, printre cele mai populare fiind creveții, somonul și tonul la conservă.

Codul rămâne, de asemenea, un pește foarte prezent în meniurile americanilor, în ciuda scăderii semnificative a stocurilor sale de-a lungul deceniilor. Flounderul este, în schimb, disponibil pe scară largă și are avantajul unui preț accesibil.

10 chefi au primit misiunea de a reinventa flounderul

Pentru a face peștele mai atractiv pentru public, MassDMF a creat în august Massachusetts Flounder Chef Council, un grup format din 10 chefi din Boston și din zonele de coastă.

Misiunea lor este să demonstreze cât de versatil poate fi flounderul. Singura condiție: peștele folosit în preparate trebuie să fie plat.

Chef Josh Riazi, membru al grupului, explică faptul că fileurile de flounder sunt delicate, subțiri și au un gust blând. Tocmai aceste caracteristici le fac însă mai ușor de gătit excesiv decât pești precum somonul.

O altă problemă este reprezentată de numeroasele denumiri sub care poate fi comercializat: lemon sole, gray sole, Dover sole, summer flounder, winter flounder sau witch flounder.

De ce ajunge uneori să fie un preparat scump

Deși este un pește accesibil, atunci când flounderul apare în meniurile restaurantelor este adesea prezentat într-o variantă sofisticată și mai scumpă, precum clasica sole meunière.

Riazi consideră că această abordare poate crea impresia că este un produs destinat mai degrabă restaurantelor elegante decât bucătăriei de zi cu zi.

„Este un pește cu adevărat delicios și frumos, care poate fi preparat într-un mod extraordinar și special dacă folosești multă tehnică”, a spus Riazi, explicând că flounderul nu apare în meniuri la fel de des precum somonul, peștele-spadă sau codul.

La restaurantul The Black Whale, chef-ul pregătește un preparat inspirat din bucătăria tradițională din New England: fileurile subțiri sunt rulate în jurul unei umpluturi de crab și coapte într-un sos cremos pe bază de fructe de mare.

Flounderul poate fi preparat și crud, sub formă de crudo, sau întreg, la grătar. Forma plată a peștelui face și dezosarea relativ simplă.

Un preparat cu vânzări constante

La The Black Whale, preparatul cu flounder s-a bucurat de vânzări constante, potrivit proprietarului restaurantului, Steve Silverstein. Costul a rămas, în același timp, ușor de gestionat pentru restaurant.

Succesul preparatului l-a făcut chiar să se întrebe dacă era nevoie de o campanie pentru promovarea peștelui.

„Nu înțeleg de ce este nevoie de toată această campanie”, a spus Silverstein.

Autoritățile speră însă ca interesul creat în restaurante să ajungă și în bucătăriile consumatorilor. Ideea este ca oamenii care descoperă un astfel de preparat la restaurant să prindă curaj să încerce acasă aceeași specie de pește.

Campania a ajuns și pe social media

Pentru a atrage în special generațiile mai tinere, MassDMF a apelat la agenția de relații publice 44 Communications pentru promovarea digitală.

În primele șapte zile, conținutul campaniei a strâns 14.000 de vizualizări, iar nivelul de engagement a fost cu aproape 700% peste media obișnuită.

Publicul tânăr este una dintre principalele provocări ale campaniei. Mulți consumatori nu sunt familiarizați cu flounderul, după ani în care restaurantele au preferat să se aprovizioneze cu alte specii.

În timpul unei discuții despre campanie, Dan McKiernan a aflat că jurnalistul care relata povestea avea 29 de ani și l-a întrebat când gătise ultima dată flounder.

Răspunsul a fost că nu știa dacă îl gătise vreodată.

„Îmi susțin cazul, onorată instanță”, a fost replica lui McKiernan.

20 de grame de proteine la 100 de calorii

Campania încearcă să pună în valoare și profilul nutrițional al peștelui.

Potrivit lui McKiernan, o porție de flounder de 100 de calorii furnizează 20 de grame de proteine, cu o cantitate redusă de grăsimi saturate. Raportat la numărul de calorii, el spune că peștele oferă mai multe proteine decât cottage cheese și are mai puține calorii decât carnea de vită.

Pe 14 septembrie, Massachusetts Flounder Chef Council a organizat o degustare la Boston Fish Pier, unde au fost prezentate preparate care urmau să fie disponibile în restaurantele participante până la sfârșitul lunii.

Problema peștelui local și a sezonului

Dincolo de partea de marketing, campania are și o miză legată de consumul local și de lanțurile de aprovizionare.

Flounderul sălbatic este un produs sezonier, spre deosebire de pești precum somonul norvegian sau codul islandez, disponibili pe piață pe tot parcursul anului.

Foto Dreamstime

Pentru consumatorii obișnuiți să găsească aceleași produse indiferent de sezon, schimbarea poate fi dificilă. Riazi compară situația cu fructele locale: acestea pot fi disponibile doar într-o anumită perioadă, dar atunci când sunt în sezon pot avea o calitate excepțională.

Există însă un detaliu care pare să conteze pentru clienți: folosirea cuvântului „local” în descrierea unui preparat crește constant interesul pentru acesta, potrivit lui Riazi.

Mai multe specii consumate înseamnă mai multe opțiuni pentru pescari

Promovarea unor specii mai puțin populare poate avea efecte și asupra industriei pescărești. Potrivit lui McKiernan, creșterea cererii pentru aceste specii poate contribui la stabilizarea prețurilor și le poate oferi pescarilor mai multe opțiuni comerciale.

Inițiativa face parte dintr-o tendință mai largă de apropiere a consumatorului de pescuitul local, cu obiectivul de a susține micile operațiuni de pescuit și de a scurta drumul dintre barcă și farfurie.

În New Bedford, de exemplu, autoritatea portuară a obținut o finanțare de 250.000 de dolari pentru promovarea scoicilor locale și își pregătește propria campanie de marketing. În paralel, crește și interesul pentru pollock, un pește alb abundent, folosit inclusiv pentru fish and chips.

Liz Wiley, directorul executiv al organizației nonprofit Marion Institute, atrage atenția asupra unei probleme mai largi: faptul că un port local poate aduce la mal cantități importante de pește nu înseamnă automat că locuitorii din zonă au acces ușor la acele produse.

În 2023, portul New Bedford a înregistrat capturi de pește de fund în valoare de peste 13 milioane de dolari, inclusiv flounder, haddock, halibut și cod.

Susținătorii consumului local încearcă astfel să creeze un sistem în care peștele prins în apele din apropiere să ajungă mai ușor pe mesele comunităților locale, în loc să fie înlocuit automat cu produse provenite din lanțuri internaționale de aprovizionare.

Deocamdată, rămâne de văzut dacă „Flat is Back” va transforma flounderul într-un nou fenomen culinar. Campania are însă o țintă mai concretă decât un simplu viral pe TikTok: să-i convingă pe consumatori să privească dincolo de somon, creveți și ton și să redescopere speciile locale care există deja în apele lor.