Cum a rezolvat Coreea de Sud problema risipei alimentare. Sistemul care a dus reciclarea de la 2,6% la aproape 97% / Resturile alimentare nu ajung la groapa de gunoi, ci sunt transformate în energie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Coreea de Sud a redus aproape până la zero cantitatea de deșeuri alimentare menajere care ajunge la groapa de gunoi, după trei decenii de politici care au făcut colectarea separată obligatorie și au introdus plata în funcție de cantitatea de deșeuri produsă. Sistemul include și containere inteligente care cântăresc resturile alimentare și taxează gospodăriile în funcție de cantitatea aruncată, relatează BBC.

Într-un cartier din Seul, aruncarea resturilor alimentare face parte din rutina zilnică. Locuitorii duc cojile de fructe, resturile de legume sau orezul rămas la un container inteligent din complexul de locuințe. Cardul este scanat, recipientul se deschide, iar cantitatea de deșeuri este cântărită. Costul este apoi adăugat în contul gospodăriei.

Operațiunea durează mai puțin de un minut, însă în spatele ei se află un sistem construit prin mai multe etape legislative și tehnologice.

De la 2,6% la aproape 97% în mai puțin de trei decenii

Problema deșeurilor alimentare s-a accentuat în Coreea de Sud odată cu urbanizarea rapidă din secolul XX. Depozitarea resturilor alimentare împreună cu gunoiul menajer a creat probleme de salubritate și presiune asupra gropilor de gunoi.

Autoritățile au început să schimbe sistemul în anii ’90.

În 1995, guvernul a introdus o taxă pentru deșeurile menajere calculată în funcție de volum. Doi ani mai târziu, separarea deșeurilor alimentare a devenit obligatorie.

În 2005, depozitarea deșeurilor alimentare în gropile de gunoi a fost interzisă. În 2010 a început un program-pilot cu containere inteligente, iar în 2013 autoritățile au interzis deversarea în mare a levigatului provenit din deșeurile alimentare.

Efectul cumulat al acestor măsuri a fost semnificativ. Rata de reciclare a deșeurilor alimentare din Coreea de Sud a crescut de la 2,6% în 1996 la aproape 97% în 2023.

Containerele inteligente îi fac pe oameni să plătească pentru ceea ce aruncă

Una dintre cele mai vizibile componente ale sistemului este reprezentată de containerele dotate cu tehnologie RFID, care identifică utilizatorul și cântăresc deșeurile.

Datele guvernamentale pentru 2025 indică 151.934 de astfel de containere în Coreea de Sud, utilizate de peste 8,61 milioane de gospodării.

Principiul este simplu: cu cât o gospodărie aruncă mai multe resturi alimentare, cu atât plătește mai mult.

Sistemul are și un efect asupra comportamentului. Unul dintre locuitorii intervievați pentru BBC spune că faptul că vede greutatea și costul deșeurilor l-a făcut mai conștient de cantitatea de mâncare pe care o aruncă.

Resturile alimentare nu ajung la groapa de gunoi, ci sunt transformate în energie

Separarea deșeurilor are și o componentă energetică. O parte dintre resturile colectate ajung în instalații unde sunt procesate și transformate în energie.

Depozitarea deșeurilor organice în gropile de gunoi favorizează descompunerea în lipsa oxigenului și producerea de metan, un gaz cu efect de seră cu un potențial de încălzire mult mai mare decât dioxidul de carbon pe termen de 20 de ani. Deșeurile pot produce, de asemenea, levigat, un lichid care poate contamina solul și apele subterane.

Într-un bioreactor, metanul poate fi captat și utilizat drept combustibil, evitând eliberarea sa directă în atmosferă.

La Daejeon Bio Energy Centre, aproximativ 70-75% din ceea ce intră în instalație este transformat în energie. Centrul produce suficientă electricitate pentru necesarul zilnic al aproximativ 6.000 de gospodării. În Coreea de Sud funcționează peste 340 de instalații de acest tip.

În 2024, guvernul sud-coreean estima că energia produsă astfel ar putea înlocui până în 2026 combustibili fosili în valoare de aproximativ 230 de miliarde de woni, echivalentul a circa 170 de milioane de dolari.

Sistemul este eficient, dar costisitor

Modelul sud-coreean nu este lipsit de costuri. Guvernul cheltuiește peste 600 de miliarde de woni, aproximativ 430 de milioane de dolari, pentru gestionarea deșeurilor municipale, inclusiv a celor alimentare. Taxele plătite de gospodării contribuie la acoperirea costurilor de funcționare.

Autoritățile și cercetătorii spun că sistemul se află într-o nouă etapă, în care tehnologiile și politicile publice ar putea îmbunătăți în continuare reciclarea deșeurilor alimentare.

New York încearcă să aplice modelul sud-coreean

Modelul Coreei de Sud este urmărit și în Statele Unite. New York City a făcut obligatorie separarea deșeurilor alimentare pentru locuitori în octombrie 2024, indicând explicit Coreea de Sud drept unul dintre modelele urmărite. Programul acoperă aproape 3,4 milioane de gospodării și este prezentat drept cel mai mare efort de recuperare a deșeurilor organice din SUA.

Implementarea întâmpină însă probleme. Mulți locuitori nu separă constant deșeurile alimentare, iar autoritățile au intensificat atât campaniile de informare, cât și controalele. Departamentul de Salubritate din New York a raportat peste 60.000 de discuții cu locuitorii în cadrul unei campanii desfășurate în toate cele cinci districte și peste 63.000 de notificări de încălcare a regulilor de la lansarea programului.

În plus față de colectarea de la domiciliu, orașul a instalat peste 400 de containere inteligente pentru compostare. Acestea pot fi utilizate permanent, prin intermediul unei aplicații mobile, și sunt gratuite.

În 2025, New York City a gestionat aproximativ 140.000 de tone de deșeuri organice provenite de la gospodării, circa 9% din cele aproximativ 1,5 milioane de tone generate anual. Deșeurile sunt transformate fie în îngrășământ, fie în biogaz și biosolide.

Coreea de Sud arată că reducerea drastică a risipei alimentare nu s-a bazat pe o singură măsură. Sistemul a fost construit în timp, prin taxarea deșeurilor, colectarea separată, interzicerea depozitării la groapa de gunoi și folosirea tehnologiei pentru a lega cantitatea de deșeuri de costul suportat de fiecare gospodărie.

Pentru locuitorii din Seul, separarea resturilor alimentare a devenit astfel o activitate obișnuită.