VIDEO | Semnele care pot indica alimentația compulsivă / Dr. Ion Niculăescu: „Este necesară identificarea cauzei și a situațiilor în care apare pierderea controlului”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În podcastul „Fântâna de Sănătate”, realizat la G4Food de nutriționistul Tania Fântână, invitatul ediției a fost dr. Ion Niculăescu, health coach și consilier în nutriție. Discuția a avut ca temă dependența de mâncare, zahăr și alcool, cu accent pe momentele în care oamenii mănâncă fără să le fie foame.

Mulți oameni cunosc regulile unei alimentații echilibrate, dar nu reușesc să le aplice constant. Potrivit invitatului, problema nu este întotdeauna lipsa informațiilor. Uneori, persoana știe ce ar trebui să facă, însă nu înțelege mecanismul care o determină să mănânce excesiv.

Primul pas nu ar trebui să fie impunerea imediată a unei diete stricte. Este necesară identificarea cauzei și a situațiilor în care apare pierderea controlului. Întrebările importante sunt când apar episoadele, ce s-a întâmplat înaintea lor și ce emoții le însoțesc.

Recomandarea specialistului

Ion Nicolaescu susține că persoana trebuie implicată în acest proces. O recomandare oferită fără explicații poate provoca o reacție de respingere. În schimb, înțelegerea motivelor poate contribui la schimbarea comportamentului pe termen lung. „Dacă reușești să tratezi cauza, ai rezolvat problema”, a explicat invitatul. În cazul alimentației compulsive, intervenția concentrată exclusiv asupra meniului poate să nu fie suficientă. Stresul, oboseala accentuată, tristețea sau alte stări emoționale pot deveni factori declanșatori.

Tulburarea de alimentație compulsivă presupune episoade repetate în care persoana consumă cantități neobișnuit de mari într-un interval scurt. Episoadele sunt însoțite de senzația pierderii controlului. Mâncatul poate continua fără existența foamei și chiar după apariția unei senzații neplăcute de sațietate.

După episod pot apărea vinovăția, rușinea, tristețea sau dezgustul față de propria persoană. Tocmai aceste emoții îi determină pe unii oameni să mănânce în secret și să ascundă problema. Nicolaescu spune că există pacienți care recunosc comportamentul abia după mai multe întâlniri.

Criteriile caracteristuce afecțiunii

Tulburarea de alimentație compulsivă a fost introdusă ca diagnostic distinct în DSM-5, manual publicat în 2013 de Asociația Americană de Psihiatrie. Unul dintre criteriile utilizate este apariția episoadelor cel puțin o dată pe săptămână, timp de trei luni. Frecvența nu este însă singurul criteriu, iar diagnosticul nu poate fi stabilit prin simpla autoevaluare.

Invitatul atrage atenția și asupra recăderilor apărute în timpul intervențiilor pentru obezitate. O persoană poate urma recomandările, poate obține rezultate și apoi poate reveni brusc la vechile comportamente. Repetarea acestui tipar poate indica existența unei probleme care depășește organizarea meselor.

Mâncatul excesiv ocazional nu înseamnă automat existența unei tulburări. Diferența este dată de repetarea episoadelor, pierderea controlului, suferința provocată și efectele asupra vieții cotidiene. Atunci când aceste semne persistă, este necesară o evaluare realizată de un profesionist calificat. Dieta poate face parte din intervenție, dar cauza emoțională și comportamentală nu ar trebui ignorată.