Despre psihoza rețetelor reinterpretate: de ce ne pot ține mai preocupați de mâncare decât ne imaginăm / Tania Fântână (nutriționist): Există o mare confuzie între „aliment sănătos” și „aliment care slăbește”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În ultimii ani, internetul s-a umplut de rețete „fără zahăr”, „fit”, „low carb”, „protein”, „healthy” sau „de slăbit”. Brownie cu unt de arahide, cheesecake fără zahăr, clătite proteice, înghețată din banane, biscuiți din ovăz și curmale, batoane cu semințe și cacao, checuri cu iaurt și banane și tot așa. Pare că am transformat complet ideea de dietă într-o permanentă căutare de variante alternative ale deserturilor și gustărilor.

Nu este nimic rău în a căuta alternative sau în a căuta să mănânci și sănătos și gustos sau mult și să și slăbești.

Ce vreau să spun însă este că ne putem lăsa foarte ușor atrași în această capcană și să începem să ne gândim foarte mult la mâncare, să gătim foarte mult, să ne petrecem ore întregi în zi cu gândul doar la cum să mâncăm mai mult și să slăbim și tot așa.

Problema este că, de multe ori, această obsesie pentru „versiuni sănătoase” ale mâncării ne ține psihic conectați la mâncare aproape toată ziua.

Ne uităm la rețete, salvăm idei, comparăm ingrediente, calculăm calorii, comandăm pudre, semințe și îndulcitori, iar creierul rămâne permanent în jurul aceleiași teme: ce mai putem mânca fără să ne simțim vinovați sau mai bine zis: fără a schimba nimic la noi.

În teorie pare sănătos și ușor. În practică, pentru foarte mulți oameni devine doar o altă formă de preocupare excesivă pentru mâncare și în cele din urmă de a și mânca ce am gătit. Și cum totul conține calorii, implicit de a mânca mai caloric deși noi ne dorim exact opusul.

Vă recomandăm să citiți și: Curățenie în raftul cu condimente / Ce trebuie aruncat, ce poate fi salvat și cum îți recapeți aromele pierdute

Foto Dreamstime

„Fără zahăr” nu înseamnă automat mai puține calorii

Dacă într-o rețetă înlocuiești făina de grâu cu cea de nuci sau cu ovăzul, caloriile sunt tot acolo. Chiar dacă ai și câțiva nutrienți în plus. Aceste rețete în care în loc de zahăr se pun unt de arahide sau miere sau fructe confiate, aduc același aport caloric, iar câteodată chiar mai mult decât dacă am pune zahăr.

Soluția pe care o văd este de a reduce gramajul de zahăr adăugat sau de a pune acei substituenți, dar a reduce porția de consum.

Există și o mare confuzie între „aliment sănătos” și „aliment care slăbește”. Nu sunt același lucru. Foarte multe ingrediente promovate în rețetele ca mai sănătoase sunt extrem de dense caloric:

• untul de arahide,
• migdalele,
• caju,
• nucile,
• semințele,
• uleiul de cocos,
• făinurile alternative,
• pasta de curmale.

Faptul că un desert nu conține zahăr nu înseamnă automat că are puține calorii. Uneori, o prăjitură „fără zahăr” poate ajunge chiar mai calorică decât una clasică, pentru că are cantități mari de grăsimi și oleaginoase și are și o altă densitate, fiind mai grea.

Capcana alimentelor percepute ca „sigure”

Iar aici apare una dintre cele mai mari capcane moderne: mâncăm mult pentru că ni se pare sănătos. Dacă tot ai dat mulți bani pe ingrediente sănătoase parcă nu îți vine să arunci ce nu mai poți consuma, nu?. În plus, este foarte tentant să gătești în fiecare zi altă rețetă, să vezi ce poți obține.

Creierul percepe produsul ca fiind „sigur”, „de dietă”, „fără vină”, iar controlul porției dispare. Dacă la o felie de tort clasic poate apărea instinctiv ideea de limită, în fața unui desert făcut din ovăz, banane, unt de arahide și sirop de agave oamenii tind să creadă că „merge încă puțin” sau că nu îngrașă.

În realitate, corpul răspunde tot la surplus caloric. Indiferent din ce îl faci, îngrășarea o să vină negreșit.

Disponibilitatea constantă a alimentelor și pofta continuă

Mai există și un alt aspect foarte important: disponibilitatea alimentului. Atunci când avem permanent în casă:

• batoane, eventual făcute în casă,
• brioșe, chec, înghețată făcută în casă,
• granola, musli,
• biscuiți proteici sau batoane proteice,
• creme de nuci cu cacao,
• mixuri de nuci,

automat le vom consuma mai des.

Prezența constantă a alimentelor foarte gustoase, mai ales după rețete reinterpretate, menține pofta activă și crește frecvența gustărilor. De multe ori, oamenii nu mai au nici pauze între mese.

Oboseala mentală produsă de preocuparea continuă pentru mâncare

Și poate cel mai puțin discutat lucru este oboseala mentală pe care o produce această preocupare continuă pentru mâncare. Să stai ore întregi uitându-te la rețete, comparând variante și încercând să transformi orice poftă într-o versiune „dietetică” îți consumă foarte mult spațiu mental. În loc să te îndepărteze de obsesia pentru mâncare, uneori o întreține. Și ce este cel mai grav este că toate aceste scurtături ne îndepărtează de ideea de a schimba ceva la noi.

Paradoxal, mulți oameni care vor să slăbească ajung să se gândească la mâncare mai mult ca niciodată și să se învârtă ani buni într-un cerc vicios până să ia măsuri reale care să-i ajute în tratarea obezității.

Poate că adevărul este mult mai simplu și mai puțin spectaculos decât internetul: majoritatea oamenilor nu au nevoie de deserturi proteice sofisticate și ingrediente exotice pentru a slăbi. Au nevoie de: mese mai simplu alcătuite din ingrediente naturale, mai puțin procesate, porții mai mici, mai puține gustări și ronțăit non stop și mai ales seara, mai multă odihnă și mult mai multă apă.

Slăbitul nu vine din iluzia că putem mânca permanent, doar că „mai sănătos”. De cele mai multe ori vine din faptul că începem să ne liniștim relația cu mâncarea și să nu mai construim întreaga zi în jurul ei.

Asta nu înseamnă că o rețetă alternativă este „rea” sau că nu putem face uneori un desert mai echilibrat. Problema apare atunci când transformăm alimentația într-un proiect permanent, într-o negociere continuă cu pofta și într-o încercare nesfârșită de a păcăli corpul că mănâncă „fără consecințe”.

Corpul nu funcționează după etichete de marketing. Funcționează după energie, echilibru și calitate. Iar uneori, cea mai sănătoasă schimbare nu este să găsim încă o rețetă „minune”, ci să simplificăm felul în care mâncăm.