Foto: G4Food
Dieta plant-based este adesea confundată cu vegetarianismul sau veganismul, însă, din punct de vedere medical, lucrurile sunt mult mai nuanțate. Medicul cardiolog Claudia Matei explică, într-un interviu pentru G4Food, ce înseamnă cu adevărat acest tip de alimentație și de ce este considerat un instrument terapeutic important în prevenția bolilor cardiovasculare.
Ce este, medical vorbind, o dietă plant-based
„Din punct de vedere medical, o dietă plant-based nu este o etichetă ideologică. Este un model alimentar bazat pe alimente de origine vegetală, cu scop metabolic și cardiovascular”, explică dr. Claudia Matei.
Concret, acest tip de alimentație presupune creșterea aportului caloric din legume și fructe, leguminoase (năut, linte, fasole), cereale integrale, nuci, semințe și uleiuri vegetale. „Plant-based nu înseamnă neapărat excluderea totală a produselor de origine animală, ci o reducere semnificativă a acestora, în special a cărnii roșii, a cărnii procesate și a grăsimilor saturate”, subliniază medicul cardiolog.
În cardiologie, termenul este folosit ca strategie terapeutică, nu ca stil de viață rigid: „Nu este un absolut. Ne putem permite mici escapade, dar farfuria dominantă trebuie să fie cea cu legume, nu cea cu carne”.
Diferența față de vegetarianism și veganism
Vegetarianismul presupune excluderea cărnii, însă acest lucru nu garantează automat beneficii cardiometabolice. „Una dintre cele mai frecvente greșeli este înlocuirea produselor din carne cu alimente ultra-procesate. Din acest motiv, medicina nu recomandă vegetarianismul ca soluție universală”, explică dr. Matei.
În ceea ce privește veganismul, acesta este descris ca „o alegere etică și ideologică”, care depășește zona alimentară și se extinde la îmbrăcăminte sau produse cosmetice. „O dietă vegană ultra-procesată – burgeri vegetali, patiserie, chipsuri – nu aduce beneficii metabolice sau cardiace”, avertizează medicul.
Mesajul-cheie rămâne clar: „Un plant-based bine construit înseamnă să mâncăm mai multe plante, nu neapărat doar plante”.
Protecția cardiovasculară începe din farfurie
Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori modificabili în prevenția bolilor cardiovasculare. „Boala cardiovasculară nu apare brusc la 40–50 de ani. Ateroscleroza începe încă din copilărie, iar alegerile alimentare influențează direct acest proces”, explică dr. Claudia Matei.
O alimentație predominant vegetală contribuie la:
-
scăderea colesterolului LDL (colesterolul „rău”),
-
reducerea inflamației vasculare,
-
diminuarea stresului oxidativ,
-
ameliorarea disfuncției endoteliale.
„Alimentația este singura resursă care poate acționa global asupra întregului organism. Nu există un medicament care să scadă simultan inflamația, colesterolul, stresul oxidativ și să îmbunătățească metabolismul așa cum o face alimentația”, subliniază medicul.
Pași simpli pentru o tranziție sănătoasă
Pentru cei care vor să își schimbe stilul alimentar, dr. Matei recomandă pași mici, dar consecvenți:
-
înlocuirea produselor rafinate cu variante integrale,
-
mese regulate și disciplină alimentară,
-
alegerea conștientă a alimentelor din farfurie,
-
reducerea alimentelor ultra-procesate,
-
creșterea aportului de legume, indiferent dacă sunt proaspete sau congelate.
„Nu este nevoie de restricții drastice. Schimbările mici, făcute zilnic, pot aduce beneficii cardiovasculare majore”, explică medicul.
Un avertisment important vizează smoothie-urile și sucurile: „Prin blenduire, fructele pierd beneficiile fibrelor și cresc vârfurile glicemice. Fructele și legumele trebuie consumate ca atare”.
Detox-ul, un mit popular, dar inutil medical
Dietele de detoxifiere nu sunt recomandate în medicina clasică. „Organismul nostru se detoxifică permanent prin rinichi, ficat, tub digestiv și piele, dacă are parte de o alimentație echilibrată”, spune dr. Matei.
Mai mult, curele de detox pot duce la creșterea trigliceridelor, scăderea sațietății și apariția fluctuațiilor glicemice, care stimulează senzația de foame.
„Inimii îi place să mănânce verde”, spune medicul cardiolog. O farfurie sănătoasă pentru inimă ar trebui să conțină:
-
cel puțin jumătate legume,
-
proteine de origine vegetală,
-
grăsimi sănătoase din nuci, semințe și uleiuri vegetale,
-
alimente bogate în potasiu și antioxidanți (fructe de pădure, legume verzi).
„Dieta nu este o pedeapsă. Inimii îi plac alimentele neprocesate, care îi oferă energie, mai puțin sodiu și mai mult potasiu, protejând vasele de sânge și endoteliul”, concluzionează dr. Claudia Matei.
