Ce se întâmplă cu glicemia atunci când sari peste micul dejun. Efectele pot apărea mai târziu în aceeași zi, conform specialiștilor

Ce se întâmplă cu glicemia atunci când sari peste micul dejun. Efectele pot apărea mai târziu în aceeași zi, conform specialiștilor
Foto Dreamstime

Săritul peste micul dejun poate influența modul în care organismul gestionează glucoza la mesele următoare și poate favoriza creșteri mai mari ale glicemiei. Efectul este mai important pentru persoanele cu diabet, prediabet sau rezistență la insulină, potrivit cercetărilor citate de specialiști, conform Very Well Health.

Pentru unele persoane, micul dejun este o masă pe care o pot amâna fără să resimtă imediat efecte. Organismul continuă însă să își regleze glicemia în perioada de post, iar modul în care reacționează la alimente se poate modifica pe parcursul zilei.

Glicemia poate crește mai mult după următoarea masă

Atunci când micul dejun este omis, organismul poate răspunde diferit la carbohidrații consumați ulterior. Una dintre explicații este așa-numitul „efect al celei de-a doua mese”, prin care alimentația de la începutul zilei poate influența modul în care organismul gestionează glucoza la masa următoare.

Un studiu din 2025 citat în analiza publicată de EatingWell indică o creștere mai mare a glicemiei după următoarea masă în cazul persoanelor care au sărit peste micul dejun.

- articolul continuă mai jos -

Un rol îl pot avea și nivelurile crescute de acizi grași liberi, care pot afecta capacitatea organismului de a utiliza eficient glucoza. Oscilațiile mai mari ale glicemiei pot fi asociate cu oboseală, senzația de foame și pofte alimentare.

Ficatul continuă să elibereze glucoză

În timpul nopții și dimineața, ficatul eliberează în mod natural glucoză pentru a asigura organismului energia necesară. În absența unei mese, acest proces poate continua mai mult timp.

Nivelurile scăzute de insulină din timpul postului permit ficatului să mențină eliberarea glucozei în sânge. La persoanele cu rezistență la insulină, fenomenul poate fi mai pronunțat.

Prin urmare, glicemia poate rămâne mai ridicată în cursul dimineții chiar și atunci când nu au fost consumate alimente.

Energia poate scădea după câteva ore

Unele persoane spun că se simt mai concentrate sau mai energice atunci când nu mănâncă dimineața. Efectul nu este însă universal.

Dimineața, nivelul cortizolului este în mod natural mai ridicat, iar acest hormon poate contribui temporar la creșterea glicemiei. Pe măsură ce nivelul său scade, unele persoane pot resimți și o diminuare a energiei.

Amânarea repetată a meselor poate favoriza, de asemenea, consumul unei cantități mai mari de alimente ulterior.

Ora la care mâncăm poate influența sensibilitatea la insulină

Momentul meselor contează, pe lângă compoziția alimentelor. Cercetările citate în material arată că un aport mai mare de calorii în prima parte a zilei este asociat cu o gestionare mai bună a glicemiei și cu mai puțin timp petrecut la valori ridicate ale glucozei.

Sensibilitatea la insulină este influențată și de ritmul circadian. Organismul tinde să utilizeze insulina mai eficient în prima parte a zilei, iar amânarea primei mese poate reduce acest avantaj metabolic.

alimentatie-dupa-40-de-ani-metabolism-masa-musculara-proteine-sanatate-femei-dieta-echilibrata-somon-iaurt-grecesc-piept-de-pui-nutritie

Foto Unsplash

Săritul peste micul dejun poate accentua foamea

Omiterea micului dejun nu înseamnă automat că o persoană va consuma mai puține alimente pe parcursul zilei. La unele persoane, poate avea efectul opus.

În timpul postului, nivelul grelinei, un hormon implicat în reglarea senzației de foame, poate crește. Foamea accentuată poate favoriza alegeri alimentare rapide, inclusiv alimente bogate în carbohidrați rafinați.

Dacă prima masă este amânată până la prânz și este urmată de o porție mare, creșterea glicemiei poate fi mai pronunțată.

Nu toate persoanele reacționează la fel

Efectele diferă de la o persoană la alta. Unele persoane se simt bine cu o primă masă mai târzie, în special atunci când alimentația din restul zilei este echilibrată.

Atenția trebuie să fie mai mare în cazul persoanelor cu diabet sau prediabet, rezistență la insulină, sindrom metabolic ori antecedente de oscilații importante ale glicemiei. Același lucru este valabil pentru persoanele care observă că omiterea unei mese le face să mănânce excesiv mai târziu.

Și compoziția micului dejun contează

Pentru cei care aleg să mănânce dimineața, nu este suficientă simpla prezență a unei mese. Compoziția acesteia poate influența răspunsul glicemic.

O variantă echilibrată poate include o sursă de proteine, precum ouă, iaurt grecesc, brânză cottage, cârnați din curcan sau un smoothie bogat în proteine. Proteinele contribuie la încetinirea digestiei și pot reduce creșterile rapide ale glicemiei.

Fibrele din cereale integrale, fructe și legume pot completa masa. Carbohidrații sunt, de asemenea, mai bine integrați într-o masă atunci când sunt combinați cu proteine sau grăsimi sănătoase, în loc să fie consumați singuri.

Pentru controlul glicemiei, contează astfel atât ceea ce mâncăm, cât și momentul în care mâncăm. Săritul peste micul dejun nu are aceleași efecte pentru toată lumea, însă poate influența răspunsul glicemic al meselor următoare, în special la persoanele cu probleme de metabolism al glucozei.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți

Pe aceeași temă