Fenomenul TOFI – Slab pe dinafară, gras pe dinăuntru. Dr. Sorina Ispas dezvăluie: “Dieta mediteraneeană este cea care combate cel mai eficient grăsimea viscerală”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O persoană cu greutate normală poate avea prea multă grăsime în interiorul abdomenului. Fenomenul, descris prin termenul TOFI, arată de ce aspectul exterior oferă doar o parte din informațiile despre sănătatea metabolică. O analiză publicată la 22 octombrie 2026 în revista Biomolecules, cu dr. Sorina Ispas ca prim autor, examinează această problemă. Lucrarea „Beyond BMI” sintetizează dovezile despre grăsimea internă, mecanismele metabolice și metodele de evaluare, dar și limitele cercetărilor existente.

Iată cum a explicat, pentru G4Food, dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, medic primar medicină de laborator, asistent universitar la Disciplina Anatomie, la Universitatea Ovidius, din Constanța și vicepreședinte pe regiunea sud- est al Societății Române de Lifestyle Medicine, acest fenomen, aparent ciudat.

Ce este TOFI

“TOFI vine de la Thin Outside, Fat Inside și descrie un aspect exterior suplu, asociat cu o cantitate disproporționată de grăsime internă. Grăsimea viscerală se află în cavitatea abdominală, în jurul organelor. Separat, grăsimea ectopică se acumulează în țesuturi precum ficatul sau mușchii. Termenul nu înseamnă că orice persoană slabă este bolnavă, iar criteriile de diagnostic nu sunt încă uniformizate”, explică dr. Sorina Ispas.

Excesul de grăsime viscerală înseamnă risc cardiometabolic crescut

Indicele de masă corporală (IMC), calculat pornind de la greutate și înălțime, este util, dar nu măsoară direct distribuția grăsimii. “Două persoane cu același IMC pot avea un profil diferit de risc metabolic. Excesul de grăsime viscerală este asociat cu rezistența la insulină și cu un risc cardiometabolic mai mare. De aceea, măsurarea taliei poate completa evaluarea prin IMC. Aceasta aduce informații despre grăsimea abdominală, însă nu separă grăsimea viscerală de cea aflată sub piele și trebuie interpretată împreună cu celelalte informații medicale”, mai spune medicul.

Dieta mediteraneeană, eficientă împotriva grăsimii viscerale

Alimentația este una dintre direcțiile discutate în lucrare. Un exemplu este studiul DIRECT PLUS, care a inclus 294 de participanți cu obezitate abdominală sau tulburări ale grăsimilor din sânge, într-un program de 18 luni. “Cercetătorii au comparat recomandări generale de alimentație sănătoasă, o dietă mediteraneeană și o variantă mediteraneeană „verde”, îmbogățită în polifenoli, compuși prezenți în alimente vegetale.

Reducerea grăsimii viscerale a fost de aproximativ 14,1% în grupul cu dieta mediteraneeană verde, comparativ cu 6% în grupul cu dieta mediteraneeană și 4,2% în grupul cu recomandări generale. Toate grupurile au primit și recomandări de activitate fizică. Participanții nu au fost selectați după criterii TOFI, iar intervențiile au inclus mai multe schimbări alimentare. Totuși, rezultatele nu demonstrează, așadar, că un anumit aliment elimină grăsimea viscerală și nu pot fi transformate într-o rețetă universală pentru persoanele cu greutate normal”, a precizat dr. Ispas.

Legumele de sezon și mâncărurile  gătite, cea mai bună alegere

Pentru publicul larg, un punct de plecare îl reprezintă recomandările generale pentru o alimentație variată și echilibrată. “Organizația Mondială a Sănătății recomandă legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, precum și limitarea zaharurilor libere și alegerea grăsimilor nesaturate. În viața de zi cu zi, aceste recomandări se pot traduce prin mese care includ mai des legume de sezon, fasole, linte sau năut, adăugate în ciorbe, salate și mâncăruri gătite. Ovăzul, pâinea integrală și orezul integral pot înlocui o parte dintre variantele rafinate”, explică medicul.

Alege grăsimi bune și hidratează-te cu apă

Contează și sursele de grăsimi. “Nucile, semințele, peștele și uleiurile vegetale, inclusiv cel de măsline, pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, în porții potrivite. Reducerea băuturilor îndulcite este o altă schimbare practică, iar apa rămâne o alegere simplă pentru hidratarea zilnică. Și sucurile de fructe fără zahăr adăugat conțin zaharuri libere. O masă poate include, de exemplu, o salată de legume cu năut, puțin ulei de măsline și pâine integrală, cu porții adaptate nevoilor fiecărei persoane”, recomandă dr. Sorina Ispas.

Cât sport să facem pe săptămână?

Activitatea fizică regulată susține sănătatea cardiovasculară și metabolică și la persoanele cu greutate normală. Pentru adulți, OMS recomandă între 150 și 300 de minute pe săptămână de activitate aerobică moderată sau un echivalent de efort viguros, împreună cu exerciții de întărire musculară în cel puțin două zile pe săptămână. Mersul în pas alert, bicicleta și înotul sunt opțiuni care pot fi adaptate preferințelor și stării de sănătate. “Un început realizabil poate fi o plimbare mai scurtă, repetată regulat, cu creșterea treptată a duratei. Programul se adaptează capacității individuale și afecțiunilor existente”, este sfatul oferit de dr. Ispas.

Grija pentru alimentație și mișcare sunt esențiale pentru sănătate

Autorii analizei subliniază că scăderea în greutate nu este necesară, automat, tuturor persoanelor normoponderale. Contează și sănătatea metabolică, distribuția grăsimii și păstrarea masei musculare. “La consultație, evaluarea greutății poate fi completată prin măsurarea taliei și discutarea factorilor de risc cunoscuți. Medicul poate interpreta aceste informații împreună cu istoricul personal și rezultatele analizelor. O talie mărită justifică atenție, chiar dacă greutatea, se află în limite normale, însă nu stabilește, singură, un diagnostic TOFI. Grija pentru alimentație și mișcare este importanta și atunci când nu urmărim să slăbim. Greutatea este un reper util, iar sănătatea merită privită într-un context mai larg”, a mai spus dr. Sorina Ispas.