Dieta mediteraneeană are o „verișoară” scandinavă / Cu ce este înlocuit uleiul de măsline. Ce au descoperit cercetătorii despre dieta nordică și longevitate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dieta mediteraneeană este cunoscută pentru beneficiile asociate sănătății, însă un alt model alimentar european ar putea avea efecte favorabile asupra longevității. Dieta nordică, bazată pe pește gras, cereale integrale, fructe de pădure și legume de sezon, a fost analizată într-un studiu care sugerează o asociere între respectarea acestui regim alimentar și un risc mai mic de deces pe parcursul a 24 de ani.

Ce este dieta nordică și prin ce se deosebește de cea mediteraneeană

Dieta nordică se bazează pe alimentele tradiționale din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Are multe elemente în comun cu dieta mediteraneeană, fiind predominant bazată pe plante, dar pune accentul pe ingredientele specifice regiunilor cu climă rece, potrivit Science Alert.

Uneori este numită „dieta mediteraneeană scandinavă”. Printre alimentele caracteristice se numără peștele gras, legumele rădăcinoase, fructele de pădure, merele, perele, ovăzul și secara.

În locul uleiului de măsline, acest model alimentar favorizează uleiul de rapiță. De asemenea, pune accentul pe cerealele integrale, în special ovăz și secară, și pe fructele disponibile local, precum merele și perele, în locul unor fructe care nu sunt specifice regiunii, cum ar fi portocalele și bananele.

Legumele, fructele, peștele și cerealele integrale sunt completate de cantități mai mici de carne, produse de sezon și mese pregătite acasă.

Ce au descoperit cercetătorii despre dieta nordică și longevitate

Un studiu realizat de cercetători din Danemarca, pe baza datelor medicale a 64.406 adulți de vârstă mijlocie și înaintată din Suedia, a analizat legătura dintre dieta nordică și riscul de mortalitate.

Cercetătorii au folosit o metodă statistică prin care au simulat un studiu randomizat pe termen lung, comparând efectele estimate ale diferitelor intervenții alimentare. Analiza nu a fost un studiu clinic în care participanții să fie repartizați efectiv, timp de decenii, în grupuri care să urmeze diete diferite.

Rezultatele, publicate în The American Journal of Clinical Nutrition, sugerează că respectarea unei diete nordice sănătoase ar putea fi asociată cu un risc mai mic de deces din orice cauză pe parcursul unei perioade de 24 de ani. Cercetătorii subliniază însă că aceste estimări provin dintr-o analiză statistică și nu demonstrează că dieta nordică prelungește în mod direct viața

Cercetătorii nu au identificat însă o reducere clară a riscului de evenimente hepatice grave în cazul dietei nordice sănătoase, comparativ cu recomandările nutriționale nordice din 2023.

Autorii au observat și diferențe între anumite grupuri de participanți. Grupul cu rezultate estimate mai favorabile în privința mortalității includea o proporție ceva mai mare de femei și de persoane de peste 65 de ani cu hipertensiune arterială și diabet. În schimb, persoanele care făceau cel puțin două ore de mișcare pe săptămână și cele cu un consum mai redus de alcool erau mai puțin reprezentate în acest grup.

Aceste observații trebuie confirmate prin cercetări viitoare. Analiza se bazează pe intervenții ipotetice și presupune menținerea strictă a unui anumit model alimentar timp de decenii.

Ce beneficii au fost observate în cazul ficatului gras și al diabetului

Rezultatele se adaugă dovezilor existente privind posibilele beneficii ale dietei nordice. O analiză sistematică publicată în 2025 a constatat că persoanele ale căror obiceiuri alimentare se apropiau mai mult de acest model aveau riscuri mai mici de mortalitate din orice cauză, de mortalitate cardiovasculară și de mortalitate asociată cancerului, comparativ cu cele care îl respectau într-o măsură mai mică.

Un studiu clinic randomizat realizat în rândul unor adulți suedezi cu prediabet sau diabet de tip 2 a analizat, de asemenea, efectele unei diete nordice sănătoase.

Participanții au înlocuit pâinea albă și pastele cu terci de ovăz și pâine de secară, au folosit ulei de rapiță în locul untului și au consumat produse locale, precum mere, fructe de pădure și varză. Peștele gras, inclusiv somonul, a făcut parte din alimentație.

Persoanele care au urmat dieta nordică sănătoasă au înregistrat rezultate mai bune decât cele care au respectat recomandările nutriționale nordice din 2012 în privința grăsimii hepatice, markerilor enzimatici hepatici, greutății corporale, glicemiei și markerilor lipidici.

„Dieta nordică sănătoasă a dat cele mai bune rezultate la participanții cu diabet; grăsimea hepatică a scăzut cu puțin peste 20%, iar controlul glicemiei s-a îmbunătățit pe parcursul unui an”, a declarat în 2025 Ulf Risérus, autorul principal al studiului randomizat și cercetător la Universitatea Uppsala din Suedia.

„Mai mult de jumătate dintre participanți au înregistrat și o remisie a bolii ficatului gras. Acest lucru face ca rezultatele să fie la fel de importante pentru persoanele cu boală hepatică steatozică non-alcoolică precum pentru cele cu diabet de tip 2”, a adăugat cercetătorul.

De ce dieta nordică ar putea fi mai ușor de urmat în unele țări

Comparativ cu dieta mediteraneeană, există mai puține cercetări privind asocierea pe termen lung dintre dieta nordică și sănătate. Studiile care urmăresc efectele alimentației pe parcursul mai multor decenii necesită timp, iar noile analize încearcă să ofere indicii înainte de obținerea unor rezultate definitive.

Michael Fridén, autorul principal al studiului recent și cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, consideră că există motive solide pentru a suspecta că alimentația tradițională nordică, bogată în fructe de pădure, grăsimi nesaturate și fibre, poate fi benefică pentru sănătate.

Într-un articol publicat în The Conversation, Fridén, alături de Christina C. Dahm și Daniel Borch Ibsen, a explicat că acest model alimentar ar putea fi mai ușor de urmat pentru persoanele care locuiesc în nordul Europei, inclusiv în Regatul Unit, decât dieta mediteraneeană.

„Pentru persoanele care trăiesc în nordul Europei, precum cele din Regatul Unit, acest mod de alimentație inspirat de dieta nordică ar putea fi, de fapt, mai ușor de urmat decât dieta mediteraneeană, deoarece multe dintre ingrediente sunt deja cultivate local și sunt familiare”, au scris autorii.

Aceștia au evidențiat și o posibilă componentă de sustenabilitate: „În plus, pentru că se bazează pe alimente cultivate și pescuite în apropiere, în locul celor transportate de la mare distanță, acest mod de alimentație tinde să susțină mai mult producția alimentară locală. Astfel, ar putea fi și mai bun pentru climă”.

Ce au în comun dieta nordică și dieta mediteraneeană

Cele două modele alimentare pun accentul pe alimente vegetale, cereale integrale, grăsimi nesaturate și pește, limitând cantitatea de carne. Diferențele țin în mare măsură de ingredientele tradiționale și de produsele disponibile în fiecare regiune.

Dieta mediteraneeană este asociată, la rândul ei, cu un risc mai mic de boli și de deces. În cazul dietei nordice, însă, sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica efectele pe termen lung și pentru a confirma rezultatele estimate de noile analize.