Banca Mondială: Prețurile alimentelor ar putea crește cu 18% până în 2027 / Energia și războaiele pun presiune pe piețe

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prețurile mondiale ale alimentelor ar putea crește cu aproximativ 18% între 2025 și 2027, estimează Banca Mondială. Instituția pune evoluția pe seama dificultăților de aprovizionare provocate de conflicte, dar și a efectelor unui posibil episod El Niño excepțional în această iarnă, transmite AFP.

Prognoza apare în cel mai recent raport al Băncii Mondiale privind materiile prime, care anticipează scumpiri puternice și în cazul energiei, îngrășămintelor și metalelor.

Banca Mondială estimează că prețurile energiei vor crește cu aproximativ 32% în acest an, înainte de o corecție parțială în 2027. Creșterea este pusă în mare parte pe seama conflictului din Orientul Mijlociu, care a împins cotația petrolului Brent de la o medie de 69 de dolari pe baril în 2025 la aproximativ 91 de dolari în acest an.

Pentru 2027, instituția estimează o scădere a cotației Brent până la o medie de 79 de dolari pe baril, în scenariul în care conflictul cu Iranul nu se reia după alegerile intermediare din Statele Unite, programate pentru 3 noiembrie.

Într-un scenariu mai sever, reluarea războiului ar putea împinge petrolul Brent până la aproximativ 105 dolari pe baril în 2027. Un asemenea șoc ar putea determina și o creștere suplimentară a prețurilor alimentelor, cu aproximativ 12% peste scenariul median al Băncii Mondiale. „Piețele de materii prime sunt lovite simultan de mai multe șocuri majore”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale. Acesta a avertizat asupra riscurilor pentru securitatea alimentară și a cerut măsuri de protecție pentru populațiile vulnerabile și țările cu venituri mici.

Cererea de petrol ar putea scădea cu 2,5%

Scumpirea energiei este estimată să reducă și consumul. Banca Mondială anticipează că cererea mondială de petrol va scădea cu aproximativ 2,5% în acest an. Declinul ar compensa parțial reducerea livrărilor globale de petrol, estimată la 5,2%. Potrivit raportului, acesta ar fi cel mai accentuat declin al ofertei din ultimii 40 de ani, dacă este exclus anul 2020, marcat de pandemia de Covid-19. Scăderea cererii de petrol ar fi, de asemenea, una dintre cele mai puternice din istoria recentă.

Doar declinurile din 2020 și 1980 au fost mai severe. Scăderea din 1980 a urmat crizei ostaticilor din Iran de la sfârșitul anului 1979 și creșterii puternice a prețului petrolului.

Presiunile asupra agriculturii nu vin doar dinspre energie. Banca Mondială estimează că prețurile îngrășămintelor vor crește cu aproximativ 14% în 2026. În 2027, acestea ar urma însă să revină în apropierea nivelurilor înregistrate în 2025.

Scumpirea îngrășămintelor poate pune presiune suplimentară asupra costurilor de producție din agricultură și, indirect, asupra prețurilor alimentelor. La acestea se adaugă incertitudinile legate de climă și de aprovizionarea cu materii prime agricole.

El Niño ar putea accentua presiunea asupra alimentelor

Banca Mondială include în prognozele sale și riscul unui episod El Niño neobișnuit de puternic în această iarnă. Fenomenul poate modifica tiparele de precipitații și temperaturile în mai multe regiuni agricole importante. În funcție de intensitate, poate afecta producțiile de cereale, oleaginoase, cafea, cacao și alte culturi sensibile la secetă sau precipitații excesive.

Combinarea unor probleme climatice cu prețuri ridicate la energie și cu dificultăți logistice generate de războaie poate amplifica volatilitatea piețelor alimentare.

Metalele ar putea atinge noi recorduri

Raportul anticipează și o creștere importantă a prețurilor metalelor. Acestea ar urma să se scumpească, în medie, cu aproximativ 25% în 2026. În cazul unor materii prime precum aluminiul, cuprul și staniul, prețurile ar putea ajunge la niveluri record. Cererea este alimentată în special de extinderea energiei regenerabile, dezvoltarea centrelor de date pentru inteligență artificială și producția de vehicule electrice. Toate aceste sectoare necesită cantități mari de metale pentru rețele electrice, infrastructură, baterii și echipamente tehnologice.

Banca Mondială avertizează că suprapunerea șocurilor geopolitice, energetice și climatice poate afecta în primul rând țările sărace. Aceste economii sunt mai vulnerabile la scumpirea alimentelor și energiei și se confruntă deja, în multe cazuri, cu niveluri ridicate ale datoriei. „Trebuie acordată prioritate protejării celor mai săraci și sprijinirii țărilor cu venituri mici”, a subliniat Ayhan Kose.

Raportul Băncii Mondiale a fost publicat cu două zile înaintea reuniunii miniștrilor de Externe din marile economii ale lumii, programată la Atlanta, în statul american Georgia. Discuțiile vor avea în centru războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, două dintre principalele surse de incertitudine pentru piețele globale de materii prime.