Banca de Alimente, 49.000 de tone de alimente salvate în 10 ani / Romuald Bulai, președinte FBAR: „96 de milioane de porții au redat demnitate unor copii și bătrâni”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Banca pentru Alimente a împlinit 10 ani, timp în care a dăruit 96 milioane de porții de mâncare, pentru persoanele vulnerabile, din cele 49.000 de tone de produse colectate. Momentul a fost marcat printr-un eveniment dedicat atât rezultatelor obținute, cât și provocărilor care urmează.

Povestea a început în 2016, la București, când regretatul Gabriel Sescu a înființat prima Bancă pentru Alimente din România. Ideea, inspirată de modelul european al food banks, era simplă: alimentele care nu mai pot fi comercializate, dar sunt încă bune pentru consum, să nu ajungă la gunoi, ci la oamenii care au nevoie de ele.

Un deceniu mai târziu, inițiativa a devenit o rețea națională.

De la o bancă, la o rețea națională

În doar cinci ani, de la momentul fondării primei Bănci pentru Alimente, au apărut alte opt organizații regionale, la Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.

În 2020, cele nouă organizații au fondat Federația Băncilor pentru Alimente din România, FBAR, cu rol de coordonare și reprezentare a rețelei. Astăzi, FBAR este membru cu drepturi depline al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente, FEBA.

La aniversarea celor zece ani, Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România, a vorbit despre transformarea unei idei considerate inițial dificil de aplicat într-un mecanism național de solidaritate. „Acum zece ani, când Gabriel Sescu a pornit acest drum la București, mulți priveau salvarea surplusului alimentar ca pe un vis frumos, dar imposibil de realizat în România. Astăzi, privind această sală plină de parteneri din retail, producție, autorități și asociații din teren, simt o împlinire profundă pentru tot ce am construit împreună”, a declarat acesta.

Cifrele ultimului deceniu oferă o imagine a dimensiunii la care a ajuns rețeaua.

96 de milioane de porții de hrană

Din 2016 și până la jumătatea anului 2026, cele nouă Bănci Regionale au colectat peste 49.000 de tone de produse. Dintre acestea, peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar, în timp ce mai mult de 4.000 de tone de alimente au fost donate de cetățeni prin campaniile de tip Colecta Națională de Alimente. La acestea se adaugă peste 1.800 de tone de produse non-food. În total, alimentele colectate s-au transformat în peste 96 de milioane de porții de hrană. „Cele 96 de milioane de porții de hrană oferite în acest deceniu nu sunt doar niște cifre statistice, ci reprezintă demnitatea redată unor copii care au putut merge la școală hrăniți sau a unor bătrâni singuri, care s-au simțit din nou parte din comunitate”, a spus Romuald Bulai.

Hrana este distribuită printr-o rețea de 910 organizații caritabile partenere, către aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile. În spatele sistemului se află și peste 200 de companii partenere, implicate în salvarea și redirecționarea produselor.

Ce se întâmplă cu alimentele care nu mai pot fi vândute

Modelul Băncilor pentru Alimente se bazează pe recuperarea surplusului alimentar din lanțul agroalimentar. Produsele care nu mai pot fi comercializate din motive precum apropierea termenului de expirare, modificări ale ambalajului sau surplus de stoc pot fi donate, atunci când îndeplinesc condițiile legale și de siguranță alimentară.

Aici intervine logistica: colectare, sortare, depozitare și distribuție către organizații care lucrează direct cu persoane aflate în situații vulnerabile. Pentru produsele perisabile, precum lactatele, carnea sau fructele, infrastructura este cu atât mai importantă. Depozitarea în condiții adecvate și transportul specializat pot face diferența între un aliment care este recuperat și unul care devine deșeu. De aceea, pentru următorul deceniu, FBAR vorbește nu doar despre donare, ci și despre necesitatea investițiilor în infrastructură.

Risipa alimentară înseamnă mai mult decât mâncare aruncată

Discuțiile au pus în centru și dimensiunea mai largă a problemei. Risipa alimentară înseamnă nu doar pierderea produsului din farfurie sau din raft, ci și irosirea apei, energiei, terenurilor agricole, transportului și muncii necesare pentru producerea și distribuirea acelui aliment. „Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să reflectăm asupra unui fenomen care, din păcate, trece neobservat în viața de zi cu zi, dar are consecințe grave asupra societății și mediului înconjurător”, a declarat Dragoș Hotea, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului.

„Risipa alimentară nu se rezumă doar la mâncarea pe care o aruncăm. Aceasta presupune irosirea tuturor resurselor utilizate pentru ca acele alimente să ajungă la fiecare dintre noi.” Din această perspectivă, reducerea risipei are două componente care se întâlnesc în activitatea Băncilor pentru Alimente: protejarea resurselor și sprijinirea oamenilor care au nevoie de hrană.

„Combaterea risipei alimentare înseamnă consum responsabil, solidaritate față de cei care întâmpină dificultăți în a-și procura hrană suficientă și respect pentru demnitatea umană, dar și pentru planetă”, a mai spus Dragoș Hotea.

Legea poate crea cadrul. Dar schimbarea începe și de acasă

În ultimii ani, România și-a consolidat cadrul legislativ privind prevenirea și reducerea risipei alimentare. Legea nr. 217/2016 a fost modificată ulterior prin Legea nr. 49/2024, iar operatorii economici au obligația de a aplica măsuri de prevenire a risipei înainte ca alimentele să fie aruncate.

Pentru organizațiile care activează în domeniu, legislația reprezintă un instrument important, dar nu suficient. Există și o componentă care nu poate fi reglementată exclusiv prin lege: comportamentul de zi cu zi. Ce cumpărăm, cât cumpărăm, cum păstrăm alimentele, ce facem cu surplusul și cât de mult valorizăm hrana sunt decizii care se iau în fiecare gospodărie. În acest sens, educația privind risipa alimentară rămâne una dintre componentele esențiale ale schimbării pe termen lung.

Federația îi invită, de asemenea, pe cei care doresc să susțină dezvoltarea infrastructurii să contribuie prin sponsorizări, în condițiile prevăzute de legislația fiscală. „Promisiunea noastră pentru următorii 10 ani este că vom continua cu aceeași determinare, pentru că nevoia de hrană nu are vacanță și nici pauză”, a spus Romuald Bulai.

Rețeaua care încearcă să schimbe destinația surplusului

La zece ani de la momentul în care Gabriel Sescu a pus bazele primei Bănci pentru Alimente din România, bilanțul înseamnă mai mult decât tone de produse și milioane de porții. Înseamnă un mecanism prin care surplusul alimentar poate ajunge de la producător sau comerciant la organizațiile care sprijină comunitățile vulnerabile.

Înseamnă, de asemenea, o schimbare de perspectivă asupra hranei: ceea ce nu mai poate fi comercializat nu trebuie să devină automat deșeu. „Continuăm povestea hranei salvate – pentru o lume în care risipa lasă loc solidarității, iar mâncarea ajunge acolo unde îi este locul: pe mesele celor vulnerabili, nu la groapa de gunoi”, a mai declarat președintele FBAR.