Anumite alimente te-ar putea face mai atrăgător. Ce legătură au frumusețea și mirosul cu ceea ce punem în farfurie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ceea ce mâncăm ar putea influența nu doar sănătatea și greutatea corporală, ci și felul în care suntem percepuți de cei din jur. O nouă analiză a cercetărilor existente explorează legătura dintre alimentație și atractivitatea fizică și indică trei posibile căi prin care dieta poate avea un rol: aspectul pielii și al feței, mirosul corporal și compoziția corporală.

Alimentația bogată în fructe și legume este asociată de mult timp cu beneficii pentru sănătate, însă cercetătorii au analizat recent și o întrebare mai puțin obișnuită: ar putea ceea ce punem în farfurie să influențeze felul în care arătăm și chiar cât de atrăgători suntem percepuți?

Analiza, realizată de nutriționistul David Goldman, de la Universitatea din Helsinki, împreună cu Matthew Nagra, de la University of British Columbia, a analizat peste 30 de studii publicate anterior care au investigat legătura dintre alimentație și atractivitatea fizică percepută, potrivit Science Alert.

„Mesajele tradiționale de sănătate publică pun accent pe prevenirea bolilor și longevitate, însă motivațiile personale pentru schimbarea alimentației se concentrează adesea pe aspect și rezultate sociale”, explică cercetătorii în lucrarea publicată în Recent Progress in Nutrition.

Autorii adaugă că „prezentarea schimbării alimentare prin prisma unor rezultate vizibile și relevante din punct de vedere social, precum atractivitatea, poate completa mesajele tradiționale despre sănătate”.

Fructele și legumele pot influența aspectul pielii

Potrivit cercetătorilor, una dintre cele trei căi prin care alimentația poate influența atractivitatea este aspectul feței.

Fructele și legumele galbene, portocalii și roșii sunt bogate în carotenoizi, pigmenți vegetali care pot influența culoarea pielii. Mai multe studii au arătat că persoanele cu modificări ale nuanței pielii asociate unui aport mai mare de carotenoizi au fost evaluate de ceilalți ca fiind mai atractive și mai sănătoase.

Cercetătorii fac însă o precizare importantă: faptul că o persoană este percepută ca fiind mai sănătoasă nu înseamnă automat că acea persoană este, din punct de vedere fiziologic, mai sănătoasă.

„Colorația determinată de carotenoizi funcționează în principal ca un indiciu perceptiv al stării de sănătate, nu ca un indicator direct al unei stări fiziologice de sănătate verificate”, precizează autorii.

Ce legătură are alimentația cu mirosul corporal

A doua cale analizată de cercetători este mai puțin vizibilă, dar la fel de interesantă: mirosul corporal.

Unele studii au găsit o legătură între alimentația bogată în plante și un miros mai plăcut al transpirației la bărbați, comparativ cu mirosul asociat unei alimentații mai bogate în carne. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu sunt complet clare și că este nevoie de mai multe dovezi.

Un exemplu surprinzător este usturoiul.

Deși este cunoscut pentru mirosul puternic pe care îl poate lăsa asupra respirației, un experiment citat în analiză a constatat că mirosul corporal al persoanelor care consumaseră usturoi a fost evaluat drept mai atractiv și mai plăcut decât cel al persoanelor care nu consumaseră usturoi.

Și compoziția corporală intră în ecuație

A treia direcție analizată este compoziția corporală.

Cercetările existente au asociat, în general, un nivel mai redus de grăsime corporală cu evaluări mai ridicate ale atractivității atât la femei, cât și la bărbați.

În același timp, alimentațiile bazate mai mult pe plante au fost asociate în unele studii cu un indice de masă corporală mai mic și cu o reducere mai mare a grăsimii corporale în comparație cu alimentațiile bazate pe produse animale.

Autorii sunt însă prudenți: nu există dovezi directe că alimentația bazată pe plante modifică în mod obligatoriu compoziția corporală într-un fel care să îi facă pe oameni mai atrăgători.

Cercetătorii avertizează asupra mesajelor despre frumusețe și greutate

Poate cea mai importantă parte a analizei este avertismentul legat de modul în care astfel de informații sunt folosite.

Mesajele despre alimentație construite în jurul aspectului fizic și al greutății pot avea efecte nedorite, în special în cazul persoanelor vulnerabile la probleme de imagine corporală sau tulburări de alimentație.

„Mesajele despre sănătate bazate pe aspect s-a constatat că prezintă riscul de a consolida norme nocive privind imaginea corporală, de a crește auto-obiectificarea și de a accentua interiorizarea idealului de slăbiciune”, scriu autorii.

Aceștia avertizează și că „mesajele centrate pe greutate pot crește rușinea corporală, în special în cazul persoanelor cu risc crescut de tulburări de alimentație, iar campaniile stigmatizante nu motivează schimbarea comportamentului și nu evită efectele psihologice negative”.

Din acest motiv, cercetătorii consideră că, dacă atractivitatea este folosită ca argument în mesajele de sănătate publică, accentul ar trebui pus mai degrabă pe efectele vizibile ale consumului de fructe și legume asupra pielii, și nu pe greutate.

Poate fi atractivitatea o motivație mai puternică decât sănătatea pe termen lung?

Cercetătorii pornesc de la ideea că unele beneficii ale alimentației sănătoase sunt greu de perceput imediat. Riscul mai mic de boli cardiovasculare sau de alte boli cronice este un beneficiu important, dar unul care poate părea îndepărtat.

În schimb, schimbările vizibile ale aspectului pielii sau alte efecte care pot fi percepute rapid ar putea reprezenta o motivație mai concretă.

Un experiment citat în analiză a arătat că persoanele cărora li s-au prezentat reprezentări personalizate ale modului în care schimbările de culoare ale pielii asociate alimentației le-ar putea influența aspectul au ajuns să consume mai multe fructe și legume pe parcursul a 10 săptămâni, comparativ cu participanții care nu au primit astfel de vizualizări.

Autorii consideră că astfel de rezultate merită luate în calcul în strategiile de promovare a alimentației sănătoase.

„Prezentarea atractivității ca stimulent pentru sănătate mută atenția de la riscul îndepărtat și abstract de boală către indicatori imediați și concreți ai vitalității”, scriu cercetătorii.

Aceștia adaugă: „Atunci când sunt aplicate cu grijă, aceste abordări pot crește interesul pentru tiparele alimentare bazate pe alimente integrale și bogate în plante, sprijinind în același timp obiectivele de sănătate publică pe termen lung”.

Prin urmare, analiza nu arată că există un aliment care ne face pur și simplu „mai frumoși”. Cercetătorii spun că o alimentație bogată în plante ar putea influența mai multe caracteristici care contribuie la felul în care suntem percepuți: aspectul pielii, mirosul corporal și compoziția corporală.

În același timp, atractivitatea rămâne subiectivă, iar autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine aceste legături.

Lucrarea, intitulată The Role of Plant-Forward Diets in Physical Attractiveness: Integrating Facial, Olfactory, and Morphological Signals for Health Behavior Change, a fost publicată în revista Recent Progress in Nutrition.