ANALIZĂ | Inflația la alimentele din România crește de patru ori mai repede decât în restul Uniunii Europene / Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei cifre

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alimentele din România s-au scumpit cu 5% în ultimul an, de peste patru ori mai mult decât media zonei euro, de 1,2%, potrivit celor mai noi date Eurostat și comunicatului INS pentru iulie 2026. Cifra generală de inflație, de 8,2%, rămâne doar zgomotul de fond, pentru că povestea reală se vede în fiecare coș de cumpărături, acolo unde alimentele cântăresc cel mai greu.

Inflația la alimente ascunde o taxă din 2025

Diferența asta arată ritmul de creștere, nu cât de scump e alimentul în sine. Un litru de lapte poate costa în continuare mai puțin la noi decât în Germania sau Franța, doar că prețul lui urcă mult mai repede aici, an de an.

Primul motiv din spatele scumpirii alimentelor se leagă de o decizie fiscală de acum un an. Pe 1 august 2025, cota redusă de TVA pentru alimente a urcat de la 9% la 11%, prin Legea 141/2025. Prețurile de pe raft au urcat atunci cu acea diferență de taxă, iar nivelul mai mare a rămas reperul pentru toate lunile care au urmat, inclusiv pentru scumpirea de 5% pe care o vedem acum.

Explicația ține de felul în care funcționează calculul inflației la alimente. Rata arată cât s-a schimbat prețul unui produs față de aceeași lună a anului trecut, așa că totul depinde de ce se compară cu ce. Iulie 2025 a fost ultima lună cu TVA de 9%, iar orice comparație cu vara asta arată automat un salt de preț generat de creșterea la 11%, chiar dacă între timp prețurile au stat pe loc câteva luni bune. E ca și cum am compara doi alergători, unul cu un rucsac greu în spate și altul fără, deși amândoi aleargă în același ritm de câteva luni încoace.

Seceta scumpește energia și lovește recoltele

Al doilea motiv se vede pe câmp. Vara lui 2026 a fost una dintre cele mai secetoase din ultimii ani, iar seceta și canicula au redus producția hidroelectrică și au scumpit energia, arată raportul asupra inflației al Băncii Naționale a României. Energia mai scumpă se strecoară în toată producția de alimente, de la irigații și utilaje agricole, până la depozitele frigorifice și camioanele care duc marfa la raft, astfel încât fiecare etapă a lanțului alimentar ajunge să plătească un preț mai mare pentru curent.

Recoltele mai slabe de cereale se adaugă peste energia mai scumpă, iar cele două lovesc alimentele din direcții diferite în același timp. Din acest motiv, BNR și-a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului la 6,1%, de la 5,5% cât estima cu doar câteva luni în urmă.

Inflația la alimente e de patru ori mai mare în România decât în UE

Coșul alimentar din România s-a scumpit cu 5% într-un an, în timp ce la nivelul zonei euro categoria alimente, băuturi alcoolice și tutun a urcat doar 1,2%, iar alimentele neprelucrate, 2,7%, potrivit estimării flash Eurostat. Diferența e mult mai mare decât la inflația generală, unde România stă la 8,2% față de 3% media UE, semn că decalajul se adâncește chiar la raftul de mâncare.

Seceta a lovit, într-o formă sau alta, toată Europa de sud-est. Diferența mare vine mai ales din combinația pe care doar România o are, taxa majorată de anul trecut peste o vară dificilă pentru agricultură și energie.

De ce scad prețurile pe hârtie, dar nu și în coș

Vestea că rata anuală ar putea scădea sună bine, dar ascunde un mecanism pur statistic, mai puțin vizibil în buget. Nivelul de preț urcat cu TVA rămâne baza de comparație pentru fiecare lună din 2026, așa că rata scade pe hârtie pe măsură ce majorarea de anul trecut iese treptat din calcul, în timp ce bonul de cumpărături rămâne cam la fel de greu ca înainte.

Acest calcul se schimbă chiar cu datele din august 2026, potrivit BNR, luna în care taxa de anul trecut iese complet din comparație. Practic, următorul raport pentru România ar trebui să arate primul semn real de scădere la alimente, deși recolta slabă și energia scumpă rămân active în fundal.

Cafeaua, ouăle și laptele duc greul scumpirilor

Potrivit Institutului Național de Statistică, cafeaua a urcat cu 19,5%, ca și cum fiecare a cincea ceașcă ar fi fost gratuită anul trecut și acum trebuie plătită separat. Ouăle au urcat cu 13,9%, aproape încă un ou la fiecare zece cumpărate, iar laptele cu 9,4%, cam un cartonaș suplimentar la fiecare zece luate acasă.

Printre puținele vești bune stau cartofii, mai ieftini cu 6% într-o singură lună, un respiro mic și rar, topit rapid în restul coșului tot mai scump.

Cum se simte inflația de 5% la alimente în bugetul unei familii

Pentru o familie care cheltuie 2.000 de lei pe lună pe mâncare, scumpirea actuală înseamnă aproape 100 de lei în plus față de anul trecut, cam cât un tuns la preț mediu în București. Banii ăștia pleacă din două direcții deodată, taxa de anul trecut și energia mai scumpă din vara asta, iar familia îi simte la fel de concret, indiferent din care parte vin.

Bonul de la casă strânge, într-o singură sumă, o vară fără ploaie și o taxă din anul trecut. Rata anuală la alimente ar trebui să scadă din toamnă, dar câmpul și factura de energie au nevoie de mai mult timp decât un calcul statistic pentru a se liniști cu adevărat.

Ce urmează după inflație

Primul semn de ameliorare ar trebui să vină după raportarea datelor din august 2026, atunci când taxa de anul trecut iese complet din calculul anual, potrivit BNR. Rata de creștere ar trebui să înceapă să scadă, un semnal statistic mai degrabă decât unul resimțit la raft, pentru că prețurile rămân la nivelul actual, doar ritmul de urcare se domolește.

Dacă ploile din toamnă completează rezervele de apă și readuc producția hidroelectrică la normal, presiunea din energie ar trebui să scadă până la finalul anului. O secetă repetată în 2027 ar putea prelungi efectul asupra recoltelor și, implicit, asupra prețurilor la alimente, dincolo de simpla ieșire a taxei din calcul.

BNR estimează inflația generală la 6,1% la final de 2026 și 3,4% la final de 2027, o revenire treptată, mai degrabă lentă decât rapidă. Pentru cumpărători, cea mai realistă așteptare rămâne o încetinire a ritmului de scumpire, cu prețurile rămase la nivelul de acum pentru o vreme.