Ce alimente pot declanșa sau accentua simptomele unor boli. Dr. Mirel Mogoș: „Nu este necesar ca toate alimentele «iritante» să fie eliminate”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Anumite alimente pot declanșa sau accentua simptomele unor boli și afecțiuni, fără ca ele să fie neapărat cauza problemei de sănătate. Reacțiile diferă însă de la o persoană la alta, iar cantitatea și momentul în care sunt consumate pot conta la fel de mult ca alimentul în sine.

În cazul unor afecțiuni digestive, metabolice sau inflamatorii, alimentația poate avea un rol important în controlul simptomelor, a explicat, pentru G4Food, dr. Mirel Andrei Mogoș, medic specialist medicină de familie. Iată câteva dintre cele mai frecvente situații în care anumite produse alimentare pot crea probleme.

Reflux gastroesofagian: ciocolata, menta și alimentele grase pot accentua arsurile

„Persoanele care suferă de reflux gastroesofagian (GERD) pot observa că anumite alimente intensifică arsurile și senzația de acid care urcă spre esofag. Printre factorii declanșatori frecvenți se numără alimentele grase și prăjite, ciocolata, cafeaua, alcoolul, menta și preparatele picante.

Ciocolata și menta pot favoriza relaxarea sfincterului esofagian inferior, mecanism care poate permite conținutului acid din stomac să urce mai ușor în esofag”, spune dr. Mogoș.

Gastrită și ulcer: alimentele iritante pot accentua disconfortul

În cazul gastritei sau ulcerului, alcoolul și alimentele foarte picante pot agrava simptomele. Cafeaua poate fi, de asemenea, problematică pentru unele persoane.

Toleranța diferă însă, astfel că nu este necesar ca toate alimentele considerate „iritante” să fie eliminate automat din dietă.

Sindromul intestinului iritabil: alimentele care pot provoca balonare și dureri

„În cazul sindromului intestinului iritabil (IBS), anumite alimente pot favoriza balonarea, crampele abdominale, gazele sau diareea. Printre acestea se pot afla ceapa, usturoiul, leguminoasele, anumite fructe și produsele lactate, în funcție de toleranța individual”, precizează dr. Mirel Mogoș.

Boala celiacă: glutenul poate declanșa inflamația intestinală

Pentru persoanele cu boală celiacă, glutenul reprezintă un factor declanșator important. Glutenul se găsește în cereale precum grâul, secara și orzul.

“Spre deosebire de simplele sensibilități alimentare, boala celiacă este o afecțiune autoimună în care consumul de gluten poate determina o reacție care afectează intestinul subțire”, explică medicul.

Intoleranța la lactoză: laptele poate provoca probleme digestive

Persoanele care au intoleranță la lactoză pot avea simptome precum balonare, crampe abdominale, gaze sau diaree după consumul de lapte și al altor produse care conțin lactoză. Cantitatea tolerată poate varia considerabil de la o persoană la alta.

Alergiile alimentare: reacțiile pot fi severe

„În cazul alergiilor alimentare, organismul reacționează anormal la anumite proteine din alimente. Printre alergenii frecvenți se numără arahidele, nucile, laptele, ouăle, peștele și crustaceele. Reacțiile pot varia de la simptome ușoare până la reacții severe, care necesită intervenție medicală de urgență”, a explicat dr. Mogoș.

Gută: alcoolul și alimentele bogate în purine pot favoriza crizele

Persoanele care suferă de gută trebuie să fie atente la consumul excesiv de alimente bogate în purine și la alcool.

“Unele tipuri de carne, organele și anumite fructe de mare pot contribui la creșterea nivelului de acid uric și pot favoriza apariția atacurilor de gută”, avertizează medicul.

Hipertensiune arterială: sarea ascunsă poate fi problema

În cazul hipertensiunii arteriale, excesul de sodiu poate contribui la creșterea tensiunii arteriale.

„Problema nu este, însă, întotdeauna sarea adăugată în farfurie. Cantități importante de sare se pot găsi în alimentele ultraprocesate, mezeluri, conserve, produse de tip fast-food și unele brânzeturi. De aceea, citirea etichetelor poate fi la fel de importantă ca reducerea sării folosite la gătit”, precizează dr. Mirel Mogoș.

Diabet: cantitatea de carbohidrați contează

În cazul diabetului, alimentele bogate în carbohidrați și zaharuri pot influența semnificativ nivelul glicemiei. Nu este vorba doar despre dulciuri. Cantitatea totală de carbohidrați consumată și tipul acestora sunt importante pentru gestionarea glicemiei, iar necesarul alimentar trebuie adaptat individual.

Calculi biliari: mesele foarte grase pot declanșa dureri

Persoanele care au calculi biliari pot observa apariția durerilor după mesele bogate în grăsimi.

“Consumul de grăsimi stimulează vezica biliară să se contracte pentru a elibera bila. Atunci când există calculi care împiedică eliminarea normală a bilei, această contracție poate fi asociată cu apariția unei dureri intense, cunoscută drept colică biliară”, explică medicul.

Boala Crohn și colita ulcerativă: toleranța alimentară diferă

În cazul bolilor inflamatorii intestinale, precum boala Crohn și colita ulcerativă, anumite alimente pot agrava simptomele la unele persoane.

Totuși, alimentația nu este considerată cauza acestor boli, iar ceea ce provoacă disconfort unei persoane poate fi bine tolerat de alta. În perioadele de acutizare, dieta poate necesita o adaptare individuală.

Migrena: anumite alimente pot fi factori declanșatori

La unele persoane care suferă de migrenă, anumite alimente sau băuturi pot fi asociate cu apariția crizelor.

„Printre factorii alimentari raportați se numără alcoolul, anumite brânzeturi maturate și unele produse procesate, precum mezelurile. Totuși, factorii declanșatori sunt foarte individuali și pot include și lipsa somnului, stresul sau deshidratarea”, a mai spus dr. Mogoș.

Nu există o listă universală de alimente „interzise”

Un aspect important este că nu toate persoanele cu aceeași boală reacționează la aceleași alimente.

În unele cazuri, problema poate fi cantitatea consumată, combinația dintre alimente sau chiar momentul mesei. De aceea, eliminarea unor categorii întregi de alimente fără un motiv clar poate fi inutilă și, uneori, poate duce la o alimentație dezechilibrată.

„Cel mai util este să identifici tiparele dintre ceea ce consumi și simptomele care apar și, atunci când problemele sunt persistente sau severe, să discuți cu un medic sau cu un dietetician. O dietă potrivită trebuie adaptată afecțiunii și toleranței fiecărei persoane”, ne sfătuiește dr. Mirel Mogoș.