Cum ne pregătim organismul pentru intrarea în post / Nutriționistul Tania Fântână, despre mesele îmbelșugate de dinaintea postului: „Încercăm să dregem un exces cu altul”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Intrarea în post este asociată, în multe familii, cu o ultimă masă bogată înaintea Postului Crăciunului. Carne, preparate grase, dulciuri și alcool ajung uneori pe masă în cantități mai mari decât într-o zi obișnuită, pornind de la ideea că urmează 40 de zile de restricții alimentare. Nutriționistul Tania Fântână spune însă că organismul nu poate „depozita” în avans proteinele și vitaminele de care va avea nevoie în perioada următoare. „Practic, noi încercăm să dregem un exces cu altul. Exagerările calorice nu au cum să aducă beneficii organismului. Dacă ne gândim la partea de aport proteic și vitaminic, oricum câteva mese nu pot compensa câteva săptămâni în care noi nu avem un aport adecvat în acești nutrienți”, explică Tania Fântână pentru G4Food.

Din punct de vedere nutrițional, pregătirea pentru post nu înseamnă să mâncăm cât mai mult înainte de eliminarea alimentelor de origine animală. „Ultima zi înainte de post nu ar trebui să fie o zi în care mâncăm cât mai mult, «ca să avem de unde», ci o zi de alimentație echilibrată, care să ne pregătească pentru schimbarea meniului”, spune nutriționistul. La mesele din această zi pot exista proteine de calitate, precum ouă, pește, carne slabă, iaurt sau brânză, alături de legume, fructe și carbohidrați complecși. Nucile, avocado și uleiul de măsline pot completa aportul de grăsimi sănătoase.

În schimb, mesele foarte copioase, prăjelile, excesul de mezeluri, dulciurile și alcoolul nu oferă organismului vreun avantaj pentru perioada de post care urmează.

Ce se întâmplă în primele zile de post

Trecerea bruscă la o alimentație vegetală nu trebuie să provoace probleme unei persoane sănătoase care până atunci a avut mese echilibrate. Uneori însă apare pofta pentru alimentele eliminate. „Dacă am avut mese corecte până în acel moment, singura neplăcere pe care putem să o simțim este pofta. Faptul că alții mănâncă acele alimente lângă noi ne poate face să ne simțim privați de acele gusturi”, explică Tania Fântână.

Foamea mai frecventă poate avea însă și o cauză foarte concretă. „Faptul că nu avem suficientă proteină ne poate face să ne fie foame mai des. Dar de multe ori această senzație este mai mult de cauze emoționale decât justificată fiziologic”, spune nutriționistul.

Cea mai frecventă greșeală: carnea este înlocuită cu pâine și cartofi

Renunțarea la carne, ouă și lactate nu transformă automat alimentația într-una mai sănătoasă. Una dintre cele mai întâlnite greșeli este creșterea masivă a consumului de pâine, covrigi, paste, cartofi și produse de patiserie de post. „Știu că atunci când nu ținem post încercăm să reducem covrigii și făinoasele în general, iar apoi, când ținem post, avem tendința să exagerăm cu ele”, spune Tania Fântână.

Soluția este revenirea la mâncarea gătită simplu. „Este bine să ne gătim acasă mâncăruri de legume, supe sau ciorbe, să avem mereu gustări de fructe și nuci la noi”, recomandă ea.

Proteinele însă trebuie să fie consumate la fiecare masă, chiar și în post. Lintea, năutul, fasolea, mazărea, soia și tofu sunt printre cele mai importante surse de proteine vegetale în perioada postului. Li se pot adăuga quinoa, semințele de dovleac și cânepă sau nucile. Pentru mai multă sațietate, acestea pot fi combinate cu cereale integrale, legume și cantități moderate de grăsimi sănătoase. „Putem face o salată de năut cu quinoa și legume, o mâncare de linte cu orez, fasole cu pâine integrală, hummus cu lipie integrală sau tofu cu legume și orez”, exemplifică nutriționistul. Important este, spune ea, ca o sursă de proteine vegetale să existe la fiecare masă principală. „Astfel evităm situația frecventă în care mâncăm covrigi, cartofi, paste sau pâine cu zacuscă și, deși avem impresia că am mâncat suficient, ne este foame din nou după o oră”, spune Tania Fântână.

Fasolea și năutul trebuie introduse treptat

Pentru persoanele care nu consumă în mod obișnuit leguminoase, trecerea bruscă la cantități mari poate provoca balonare și disconfort digestiv. „Bine ar fi să le mâncăm și în perioadele în care nu ținem post”, spune Tania Fântână. Ea recomandă, de asemenea, să nu fie îngrămădite toate sursele de leguminoase la aceeași masă sau chiar în aceeași zi, dacă organismul nu este obișnuit cu ele. „Mâncăm un prânz cu fasole într-o zi și un hummus cu salată în alta zi, de exemplu”, explică nutriționistul.

Fierul, vitamina B12, calciu și omega-3 sunt nutrienții la care trebuie să fim atenți. Asta deoarece un post de 40 de zile presupune mai mult decât eliminarea produselor animale. Alimentația trebuie construită astfel încât să acopere, pe cât posibil, necesarul de proteine, fier, calciu, zinc, vitamina D și acizi grași omega-3. Iar vitamina B12 necesită o atenție specială, deoarece alimentele vegetale obișnuite nu reprezintă surse sigure ale acesteia. „Pentru un post strict, prelungit, trebuie luate în calcul alimentele fortificate sau suplimentarea, la recomandarea medicului”, spune Tania Fântână.

Fierul vegetal poate fi obținut din leguminoase, semințe și verdețuri, iar absorbția sa este favorizată de vitamina C. Pentru omega-3 pot fi folosite semințe de in măcinate, chia și nuci.

„De post” nu înseamnă automat sănătos

Rafturile magazinelor se umplu în această perioadă cu pateuri, deserturi, mezeluri vegetale și alte produse etichetate „de post”. Tania Fântână recomandă însă citirea atentă a etichetei. „Să fim atenți la numărul impresionant de ingrediente de pe etichetă. La tot ce înseamnă potențiator de gust, care ne face să mâncăm mult mai mult decât este necesar pentru sațietate. La calorii pe 100 de grame, dacă suntem atenți la numărul de kilograme de pe cântar”, spune nutriționistul. Pentru că da, ne putem îngrășa în post. Eliminarea cărnii și lactatelor nu garantează scăderea în greutate. Dimpotrivă, un meniu dominat de făinoase, dulciuri și gustări poate avea un aport caloric ridicat.

„Putem mânca mai mult emoțional din frustrarea și pofta că nu mâncăm ingrediente de origine animală care ne plac și care sunt gustoase. Putem să ronțăim încontinuu pentru că nu simțim aceeași sațietate după mesele principale. Putem mânca mai mult dulce, din nevoia de recompensă sau senzația ușoară de oboseală”, explică ea.

Copiii și adolescenții, femeile însărcinate sau care alăptează și persoanele vârstnice au nevoi nutriționale speciale. De asemenea, postul strict trebuie discutat cu medicul în cazul persoanelor cu diabet, boli renale, afecțiuni digestive, anemie, osteoporoză sau tulburări de alimentație. „Postul nu trebuie să devină un motiv pentru a pune sănătatea în pericol”, avertizează Tania Fântână. În anumite situații, avertizează ea, poate fi necesară adaptarea alimentației, păstrarea unor alimente de origine animală sau alegerea unei alte forme de post.

Trei reguli pentru primele zile de post

Pentru o tranziție mai ușoară, nutriționistul propune trei reguli simple. Prima este să nu înlocuim carnea, ouăle și lactatele cu pâine, cartofi și produse de patiserie, ci să introducem o sursă de proteine vegetale la fiecare masă.

A doua este creșterea treptată a cantității de fibre, mai ales dacă fasolea, lintea și năutul nu fac parte în mod obișnuit din alimentație. „Înmuiați fasolea și năutul înainte de fierbere, gătiți-le bine și creșteți cantitățile progresiv”, recomandă Tania Fântână.

A treia regulă este păstrarea meselor consistente și echilibrate. „Primele zile nu trebuie să fie despre restricții suplimentare sau despre a mânca mai puțin, ci despre a învăța să construim mese diferite, care să ne ofere sațietate, energie și toți nutrienții de care avem nevoie”, spune nutriționistul.