Ceai și dulceață, în diabet? Dr. Sorina Ispas recomandă ceai verde, de tei sau măceșe și dulceață de căpșuni, zmeură, afine sau vișine, pentru a ține glicemia sub control

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ceaiul și dulceața pot face parte din alimentația persoanelor cu diabet, dacă sunt alese și consumate în cantități potrivite. Dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, medic primar medicină de laborator, asistent universitar la Disciplina Anatomie, Universitatea Ovidius din Constanța, și vicepreședinte pentru regiunea Sud-Est la Societatea Română de Lifestyle Medicine, a explicat, pentru G4Food, ce tipuri de ceai sunt recomandate, câtă dulceață putem mânca și ce trebuie să urmărim pe etichetele produselor.

O cană de ceai și o felie de pâine cu puțină dulceață pot face parte din alimentația unei persoane cu diabet. Contează însă ce punem în cană, ce conține dulceața și cât mâncăm la aceeași masă. Chiar și un produs făcut în casă sau etichetat „fără zahăr adăugat” poate conține carbohidrați care influențează glicemia, iar porția potrivită diferă de la o persoană la alta.

Ceaiul în diabet: ce sortimente putem consuma?

Ceaiul simplu, neîndulcit, aduce cantități neglijabile de carbohidrați și poate fi o alegere potrivită pentru hidratare. Putem opta pentru ceai verde sau negru, dar și pentru infuzii obișnuite de mentă, mușețel, tei ori măceșe, în funcție de preferințe și toleranță.

“La ceaiurile de fructe trebuie să verificăm ingredientele, mai ales dacă sunt produse instant sau băuturi gata preparate. Unele conțin zahăr, siropuri ori suc de fructe, chiar dacă ambalajul sugerează o băutură sănătoasă”, atrage atenția medicul.

Prepararea se face conform instrucțiunilor de pe ambalaj, deoarece temperatura apei și timpul de infuzare diferă în funcție de produs. Dacă dorim un gust mai plăcut, putem adăuga puțină lămâie sau, la nevoie, un îndulcitor fără zahăr, folosit conform indicațiilor.

“Mierea, siropul de agave și zahărul brun conțin zaharuri și pot crește glicemia. Înlocuirea zahărului cu miere trebuie luată în calcul la fel ca orice alt adaos de carbohidrați”, mai spune dr. Sorina Ispas.

Câte căni de ceai putem bea pe zi dacă avem diabet?

O cană de aproximativ 200–250 ml este o porție obișnuită de ceai, însă diagnosticul de diabet nu stabilește un număr universal de căni pe zi.

“Pentru ceaiul verde și cel negru contează aportul de cofeină, inclusiv cea consumată din cafea și alte băuturi. Persoanele sensibile pot alege variante decofeinizate sau infuzii fără cofeină. Dacă medicul a recomandat limitarea lichidelor, evident, și ceaiul intră în cantitatea zilnică permisă”, explică diabetoloaga.

Ceaiurile care promit scăderea glicemiei sunt eficiente?

Ceaiurile promovate ca fiind pentru „scăderea glicemiei” trebuie privite cu prudență. Dr. Sorina Ispas spune că ele nu înlocuiesc tratamentul prescris, iar unele plante pot interacționa cu medicamentele.

Pentru amestecurile cu efecte medicinale, alegerea trebuie discutată cu medicul sau farmacistul, mai ales atunci când sunt consumate regulat.

Dulceața în diabet: putem consuma și variante cu zahăr?

În cazul dulceții, porția și compoziția produsului au un rol important. Atât o dulceață obișnuită, cât și una fără zahăr adăugat pot fi incluse, în cantități adaptate, într-un plan alimentar.

“Varianta fără zahăr adăugat poate ajuta la reducerea aportului de zaharuri, însă este important să comparăm etichetele. Fructele conțin zaharuri naturale, care rămân în preparat. Prin fierbere se evaporă apa, astfel că un produs foarte concentrat poate furniza mai mulți carbohidrați, la aceeași greutate, decât fructele proaspete”, atenționează medicul.

Cum citim corect eticheta dulceții?

Pe etichetă urmărim rubrica „carbohidrați” sau „glucide”, nu doar mențiunea „din care zaharuri”. Comparăm produsele la 100 de grame, apoi calculăm cantitatea de carbohidrați din porția pe care o vom consuma.

“De exemplu, dacă o dulceață are 50 de grame de carbohidrați la 100 de grame, o porție de 10 grame aduce 5 grame de carbohidrați. Dacă un alt produs are 20 de grame de carbohidrați la 100 de grame, aceeași porție aduce 2 grame”, spune dr. Sorina Ispas.

Câtă dulceață poate mânca o persoană cu diabet?

O linguriță sau două de dulceață pot reprezenta o porție mică, dar aceasta nu este o regulă valabilă pentru toate persoanele cu diabet.

Lingurițele diferă ca mărime, iar una cu vârf poate conține mult mai mult decât una rasă. Un cântar de bucătărie ne ajută, mai ales la început, să înțelegem ce înseamnă porția aleasă.

Ca regulă general, dr. Ispas  spune că cea mai importantă este cantitatea, iar aceasta se adaptează tratamentului, obiectivelor alimentare și răspunsului glicemic.

Cum putem include dulceața în micul dejun, dacă avem diabet?

“Dulceața poate fi adăugată într-un iaurt simplu sau întinsă pe o felie de pâine integrală. În calcul intră însă toți carbohidrații din masă, nu doar cei proveniți din dulceață.

Este mai ușor să controlăm cantitatea dacă punem porția într-un bol sau pe farfurie, în loc să mâncăm direct din borcan. De asemenea, monitorizarea glicemiei, potrivit planului stabilit cu echipa medicală, poate arăta cum răspundem la masa respective”, explică diabetoloaga.

Rețetă de dulceață fără zahăr adăugat

Pentru un preparat de casă fără zahăr adăugat putem folosi căpșuni, zmeură, afine sau vișine. Alegerea ține de gust, de consistența dorită și de cantitatea de carbohidrați din rețetă.

Niciuna dintre aceste fructe nu face preparatul potrivit pentru consum nelimitat. Fructele întregi rămân o alegere mai bună, în alimentația de zi cu zi, iar dulceața poate fi folosită doar în cantități mici, pentru gust.

„O variantă simplă, destinată păstrării la rece, se poate prepara dintr-un kilogram de căpșuni, zmeură sau afine, proaspete ori congelate fără zahăr adăugat, și zeama unei jumătăți de lămâie”, a explicat, pentru G4Food, dr. Sorina Ispas.

Ingrediente și mod de preparare

Pentru această rețetă avem nevoie de:

• 1 kg de căpșuni, zmeură sau afine, proaspete ori congelate, fără zahăr adăugat;
• zeama de la o jumătate de lămâie;
• 1–2 linguri de apă, dacă este necesar;
• îndulcitor potrivit pentru gătit, opțional.

Fructele proaspete se spală, se curăță și se pun într-o cratiță, împreună cu zeama de lămâie și, dacă este necesar, una-două linguri de apă.

Se fierb la foc mic aproximativ 20–30 de minute, amestecând periodic, până se înmoaie și se îngroașă după preferință. Pot fi zdrobite cu lingura. Pentru un gust mai dulce se poate adăuga un îndulcitor potrivit pentru gătit, în cantitatea indicată pe ambalaj.

Atenție! Se păstrează în frigider, nu în cămară!

Preparatul se repartizează în recipiente mici și curate, se răcește rapid și se păstrează la frigider pentru a fi consumat în câteva zile. Porțiile destinate consumului ulterior se pot congela.

“Atenție la păstrare! Această rețetă nu este potrivită pentru păstrarea borcanelor în cămară timp de mai multe luni. Fierberea fructelor și adăugarea lămâii nu garantează conservarea la temperatura camerei”, afirmă medicul diabetolog.

Monitorizarea glicemiei: cum aflăm ce alimente ni se potrivesc?

Ceaiul neîndulcit poate însoți micul dejun sau o pauză din timpul zilei, iar dulceața își poate găsi locul într-o masă planificată. Citirea etichetei și măsurarea porției sunt două obiceiuri simple care ne ajută să alegem mai bine.

Recomandările se personalizează împreună cu medicul diabetolog sau dieteticianul, astfel încât alimentația să se potrivească tratamentului, nevoilor și preferințelor fiecărei persoane.

“Este recomandată verificarea glicemiei, conform planului stabilit cu medicul diabetolog, inclusiv înainte și după anumite mese, pentru a observa cum răspunde organismul la diferite alimente.

Pentru o imagine mai completă, poate fi util un senzor de monitorizare continuă a glucozei, ales împreună cu medicul, inclusiv pentru o perioadă limitată. Acesta permite urmărirea variațiilor glucozei pe parcursul zilei și observarea răspunsului la porții și combinații alimentare diferite.

Notarea alimentelor și a cantităților consumate, alături de valorile înregistrate de senzor, poate ajuta persoana cu diabet să înțeleagă ce alegeri i se potrivesc.

Rezultatele se interpretează împreună cu echipa medicală, ținând cont și de mișcare, somn, stres și tratament. Contează tiparele observate în timp și echilibrul alimentației, nu doar o singură valoare după masa”, a mai spus dr. Sorina Ispas.