Există ingrediente în jurul cărora se scriu poveștile, iar hurutul este cu siguranță unul dintre ele. Chef Oana Coantă spune că e„un fel de aur culinar”. Hurutul nu este doar un produs rar, ci un adevărat „dinozaur” al gastronomiei tradiționale. Așa susține proprietara Bistro de l’Arte din Brașov.
Dar ce este, de fapt, hurutul? O pastă de brânză fermentată și deshidratată, inventat de gospodinele armene pentru a păstra gustul și nutrienții laptelui de-a lungul iernilor lungi sau în perioadele de transhumanță.
Pentru comunitățile armenești, hurutul a fost mereu mai mult decât un simplu condiment. Călătorii și păstorii luau conurile uscate de hurut la drum lung; era suficient să radă o bucată într-o supă pentru a obține o masă hrănitoare și reconfortantă.
Dacă vrei să experimentezi această raritate culinară, pe care n-o găsești în magazine, ai putea s-o prepari acasă. Chef Oana Coantă împărtășește pe Facebook urmăritorilor săi, rețeta aflată din zona Transilvaniei, din „ungurime” zice ea.
Mai e nevoie și de câteva ustensile foarte simple: tifon dublu și o sită.
Lasă laptele la prins într-un loc călduros (1-2 zile, la temperatura camerei), până când devine acru și ușor coagulat. Strecoară parțial zerul pentru a rămâne cu o masă cremoasă.
Pune crema într-o oală mare, la foc mic. Fierbe lent timp de 1-2 ore, amestecând constant până când lichidul se evaporă și obții o pastă groasă și omogenă. Spre final, adaugă sarea și verdețurile tocate fin.
Lasă pasta să se răcească puțin, apoi toarnă-o într-un tifon dublu, leag-o strâns și las-o la scurs 24-48 de ore pentru a elimina orice surplus de umiditate.
Din pasta compactă rezultată, formează conuri, bile sau mici batoane (de mărimea unui ou).
Tradițional, conurile se lasă la soare și vânt timp de 7-10 zile. Dacă vrei o metodă modernă și rapidă, le poți usca într-un deshidrator.
La final rămâne o „piatră” albă-gălbuie, extrem de densă și tare, cu un miros acrișor și inserții vizibile de verdețuri.
Hurutul este piesa centrală din celebra „supă khurutan” (supa tradițională armenească de hurut).
Se rade sau se sfărâmițează o bucată mică (1-2 conuri) într-o oală cu apă fierbinte sau supă de legume/carne.
Se fierbe timp de 10-15 minute până când hurutul se dizolvă complet, transformând lichidul într-o supă albicioasă, cremoasă, acrișoară și deosebit de aromată.
Bine uscat, hurutul se păstrează ani întregi la loc răcoros și uscat, în pânză de in sau în borcane de sticlă închise ermetic. În prezent, se poate păstra cu succes și în congelator, fără să-și piardă proprietățile.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți